Un nou tip de agricultura ia avant in Romania: fara sapat sau arat
Permacultura, termen inventat in anii '70 pe meleaguri australiene, ce defineste, pe scurt, o forma de interactiune armonioasa cu mediul in care ne desfasuram activitatea, a trezit de cativa ani si interesul romanilor.
Printre altele, conceptul presupune crearea, prin diferite metode, a unui sistem care se autosustine, ceea ce inseamna mai putin efort din partea omului.
Sunt reduse pe cat posibil activitati pe care le asociem de obicei cu agricultura, ca aratul sau sapatul, fiind aduse in prim-plan notiuni precum "mulcirea" - procedura prin care acoperi pamantul cu paie sau frunze pentru a-i pastra umiditatea si pentru a impiedica cresterea buruienilor, sau "plante companion" - care se ajuta unele pe altele.
In permacultura, ferma este segmentata pe anumite zone in functie de atentia de care are nevoie fiecare, astfel incat consumul de resurse sa fie minim, aceasta fiind un exemplu de logica dupa care este guvernat intregul sistem.
Desi in lume functioneaza ferme proiectate dupa principiile permaculturii, in Romania aplicarea informatiei se afla inca, in mare parte, "la stadiul de vis", a spus Gabriel Diaconu, unul dintre practicantii permaculturii in Romania, pentru Ziare.com.
Acesta isi doreste insa sa lanseze anul viitor prima ferma comerciala din Romania care aplica principiile permaculturii.
Ce este permacultura?
"S-au oferit multe definitii pentru permacultura. Cred ca cea mai relevanta este urmatoarea: permacultura este un sistem de design, ca arhitectura, spre exemplu, care urmareste crearea habitatelor umane sustenabile intr-un mod benefic mediului inconjurator.
Prin sustenabil intelegem ceva ce persista la infinit. Asta e definitia 'tehnica'. Unii compara permacultura cu un dulap in care poti agata majoritatea stiintelor sau domeniilor lumii in relatie unele cu altele. Cred ca amandoua se potrivesc in diferite situatii", a explicat Gabriel Diaconu.
Potrivit acestuia, permacultura este, in mod esential, un sistem, o metodologie sau un cadru de lucru.
Principiile permaculturii
Permacultura ne ofera o metodologie pentru a proiecta sisteme agricole propice zonei in care ne aflam, insa cateva principii se aplica peste tot, a continuat Gabriel Diaconu.
Acestea sunt prezentate in continuare, in cuvintele sale:
Nutritia cuprinde elemente perene - mai ales pomi si arbusti. Recunoastem importanta pomilor in crearea de sol si refacerea circuitelor apei si a nutrientilor, crearea de habitat si, deci, biodiversitate.
Imbunatatim calitativ si cantitativ solul. Un sistem nu poate fi mentinut perioade lungi de timp daca in fiecare an pierdem sol prin eroziune.
Captam si stocam/infiltram apa, mai ales prin crearea de sol, care poate depozita cantitati masive de apa. Astfel, moderam si seceta si inundatia.
Evident, nu folosim substante care dauneaza mediului inconjurator, in cazul nostru pesticide.
Recunoastem natura ca un ecosistem extrem de complex si privim si sistemele agricole in acelasi fel. Astfel, realizam ca daca schimbam un element - inevitabil le afectam si pe celelalte. Deci, actionam cu grija si ne adaptam la "feedback"-ul sistemului.
Folosim resursele pe care le avem, ne adaptam si ne bazam deciziile in functie de ele. Nu aplicam retete standard - aplicam retete propice situatiei noastre.
Permacultura in Romania, de la stadiul de vis la incercari
Interesul pentru permacultura a inceput sa se manifeste in Romania in urma cu trei-patru ani, insa acest concept se afla in mare parte "la stadiul de vis", desi exista si oameni care aplica informatia, ne-a spus Gabriel Diaconu.
"In Bucuresti, Cluj si Brasov exista initiative locale, de gradinarit, schimburi de seminte etc., in zonele rurale sunt vreo cateva zeci de oameni care aplica principiile permaculturii, exista cateva site-uri dedicate constructiilor naturale, si, daca totul merge bine, la anul o sa existe si prima ferma comerciala", a adaugat acesta.
Cei interesati pot participa la diverse cursuri, gratuite sau contra-cost - cum este asa-numitul "Permaculture Design Certificate (PDC) Course", in urma caruia pot obtine o diploma de proiectant de permacultura.
Experimentele de la Strambeni
In ceea ce-l priveste, Gabriel Diaconu a aflat de acest termen in iarna anului 2011, cand se afla la studii in Marea Britanie, iar in martie 2012 a decis sa se mute la tara, in localitatea Strambeni din judetul Arges. Aici a cumparat o casa abandonata si a proiectat terenul dupa principiile permaculturii, "cu multe greseli si tampenii facute din lipsa de experienta si prea mult entuziasm".
Dupa doi ani de experimente, de curand a decis sa plece intr-o noua aventura.
"Am stat la Strambeni doi ani, timp in care am dobandit diverse cunostinte, am participat si am predat cateva cursuri. Acum sunt parte din 'staff' la o ferma bazata pe principiile permaculturii in Suedia, unde voi sta sase luni.
Sunt aici ca voluntar, pentru a dobandi experienta la scara mai mare, pentru a cunoaste oameni noi, pentru a participa la cursuri teoretice si pentru a participa la stabilirea primei ferme regenerative din Scandinavia", a precizat el.
In casa de la Strambeni va locui intre timp un cuplu, care va avea grija de teren. "Sunt interesati de mancare sanatoasa, de un trai linistit si le-a convenit pretul chiriei, asa ca toata lumea are de castigat. Chiria nu e mare, de 300 lei/luna", a precizat Gabriel Diaconu.
Acesta ne-a vorbit si despre stadiul in care se afla in prezent permacultura in lume.
"Termenul a fost inventat in 1974 in Australia, iar de atunci s-a extins in aproape toate statele de pe planeta. In prezent, permacultura este folosita la nivel social, ecologic, agricol, financiar etc. Exista ferme proiectate dupa principiile permaculturii, comunitati (cea mai veche avand 38 de ani), 'cluburi' de pasionati de permacultura si diverse initiative locale.
Mare parte in SUA si Australia, dar si in cam toate tarile vest-europene, alta mare parte (de care nu prea se aude) in tarile din lumea a treia din Africa si Asia. De America Latina nu stiu prea multe, dar am auzit de cateva proiecte mari acolo", a incheiat Gabriel Diaconu.
202