Vegetarianismul

Acest lucru este la fel de adevărat ca şi faptul că consumul cărnii face parte din trecut. Deseori, într-un contrast obişnuit şi în acelaşi timp frapant, magazinul de legume este situat alături de cel de carne – viaţa ne dă o lecţie de nepreţuit. Pe de o parte, putem vedea barbarismul şi sălbăticia în acţiune: animale decapitate, înţepenite într-un chip sinistru, asemănătoare cu creaturile vii, articulaţii, bucăţi de carne însîngerată, organe interne cu un miros greţos, scîrţîitul ferăstrăului care taie osul, lovituri înăbuşite ale toporului sunt un strigăt de protest, neîncetat împotriva ororilor consumului de carne. Şi în pofida acestui spectacol înfricoşător, tot aici alături, puteţi vedea bogăţia fructelor de aur, demnă de pana poetului, alimente care corespund în întregime structurii fizice şi instinctelor umane înnăscute, dieta care este în măsură să satisfacă toate nevoile posibile ale organismului uman. Văzînd acest contrast izbitor în ochii noştri şi conştientizînd toate măsurile dure, care urmează să fie făcute şi dificultăţile care trebuie să fie înfruntate, este clar că trebuie să depăşim o cale de dezvoltare pentru a trece de la barbarie la umanitate.

Logica măcelarului este direct opusă cu adevăratul omagiu al tuturor formelor de viaţă, pentru că presupune, un iubitor de animale este acel, la care cămara e supra plină cu ele. Este o filozofie de lup, rechin, canibal.

Mai mult cu o sută de ani în urmă în Rusia, a parvenit ideea vegetarianismului şi vieţii fără alcool. Astăzi, această mişcare se răspîndeşte. Tot mai des putem auzi avize pozitive, privind schimbării stării de sănătate în urma trecerii la vegetarianism.

Alimentele de origine vegetală, determină puritatea corpului, normalizează toate funcţiile organismului, egalizează simţurile.

A. Zalmanov: atît pentru o persoană bolnavă avînd un organism plin de toxine, cît şi pentru omul sănătos, sunt mai raţionale şi mai acceptabile produsele de origine vegetală şi nu animalieră.

Teoreticianul european al alimentaţiei sănătoase, naturistul M.Bikher Benner, consideră că activitatea umană depinde de energia conţinută în alimente. Energia solară conţinută în plante este un stimulent natural pentru toate funcţiile organismului. Şi este mai raţional să consumăm această energie prin intermediul plantelor şi nu printr-o dietă animalieră.

La consumul excesiv al proteinelor animaliere se petrece deplasarea carbohidraţilor din metabolism şi depunerea forţată sub formă de grăsime. Preferinţa excesivă a produselor făinoase (din făină albă) duce la o penurie de siliciu şi o completă tulburare metabolică.

Toate împreună - abuzul produselor de origine animalieră şi alte încălcări ale alimentaţiei fiziologice - conduc la o creştere a toxinelor în organism.

Un tip de dieta vegetariană - dieta alimentelor crude. Acest sistem este cunoscut o lungă perioadă de timp. Crud-foodiştii cred că produsele alimentare nu ar trebui să fie supuse unui tratament termic şi ar trebui să fie în întregime din legume, fructe şi pomuşoare proaspete. Ei au adversari istorici, de exemplu, macro-bioţii antici, ce propuneau de a expune prelucrării termice toate legumele şi cerealele, în special, în perioada de adaptare.

În Rusia, ideea alimentelor crude a fost susţinută de nutriţionistul renumit M.I. Pevzner. El credea că fibrele alimentelor vegetale reduc severitatea bolilor cronice şi contribuie la normalizarea tractului gastro-intestinal, care la rîndul său, sporeşte eliminarea toxinelor din organism.

M.I. Pevzner, a dezvoltat teoria privind beneficiile dietei vegetariene crude în comparaţie cu produsele fierte.

Atît nutriţionistul I.M. Pevzner cît şi savantul european M. Birher Benner şi A. Zalmanov, au ignorat natura parazitară a multor boli cronice. Anume aşa şi procedează experţii moderni de igienă şi de nutriţie. În reţetele specialiştilor de dietă crudă, lipseşte zahărul – stimulator al creşterii candidelor: lapte, smîntînă, lapte condensat şi alte produse lactate, care astăzi includ reacţia de substituţie a siliciului cu calciu şi duce la degenerare şi răspîndirea infecţiei piogene. În plus, crud-foodiştii din secolul trecut, deja au vorbit despre pericolul pîinii. Cu toate acestea, opinia lui M. Benner Birher, despre vegetarianism, în general, este destul de corectă. Şi acest lucru în zilele noastre este foarte interesant.

Sursa: animal-rights.ucoz.ru