Verdeața este mai folositoare decît unele fructe și legume

Mărarul proaspăt se administrează în cazul tulburărilor gastrointestinale. Pătrunjelul se recomandă în caz de gastrită și ulcer gastric, malarie, astm și bronșită, boli cardiovasculare. Urzica ajută la asanarea organismului în general, iar mai punctual luptă cu bronșita și astmul…

Mărarul

În alimentație folosim frunze verzi de mărar, adăugîndu-l în cartofi, în salate, supe, adaosuri la bucatele din carne, decoctul se aplică pe ten în calitate de loțiune. Mărarul conține vitaminele C, B1, B2, PP, A, acidul folic și nicotinic, un șir de microelemente așa ca: potasiul, calciul, fierul, fosforul. Mărarul conține și uleiuri eterice.

Mărarul proaspăt este aplicat în cazul dereglărilor gastrice și intestinale, infuzia din mărar este utilizată drept diuretic și coleretic, în caz de cistită. Se consideră că mărarul poate reduce tensiunea arterială în cazul hipertensiunii și are efect benefic asupra activității inimii. Decoctul din mărar se aplică la tratarea ulcerelor pe piele, conjunctivită.

Pătrunjelul

Frunzele de pătrunjel conțin vitaminele PP, K, C, B1,B2, caroten, hidrocarburi, proteine, flavonoizi, acid folic, săruri minerale. O legătură de pătrunjel suplinește norma zilnică de vitamina C și caroten.

Pătrunjelul este recomandat ca remediu împotriva gastritei și ulcerului gastric, malariei, astmului și bronșitei, bolilor cardiace. Se consideră că pătrunjelul proaspăt are un impact benefic asupra oamenilor aflați în depresie. Pătrunjelul este un remediu diuretic, decoctul ajută în cazul intoxicațiilor. De asemenea, decoctul este folosit în cazul mușcăturilor de insecte, contribuie la cicatrizarea rănilor și este utilizat în cosmetologie în calitate de mască pentru ten gras.

Leușteanul

Leușteanul este bogat în vitaminele C, B1, B2, A, substanțe minerale (magneziu, iod, fosfor, fier, calciu). Leușteanul este folosit în salate, în calitate de condiment în supe, bucate calde, sosuri.

Leușteanul normalizează schimbul de substanțe, curăță organismul de toxine, reduce depunerea sărurilor, se administrează în cazul afecțiunilor renale, hepatice, ale vezicii urinare. Se consideră că leușteanul are un efect benefic asupra sistemului nervos, normalizează somnul, sporește tonusul general al organismului, ameliorează capacitatea de lucru. Leușteanul se folosește și în cazul inflamației prostatei și afecțiunilor organelor genitale.

Urzica

Chiar și în frunzele uscate de urzică rămîn foarte multe vitamine și microelemente. Decoctul din urzică elimină oboseala, ajută la hipertensiune, ameliorează schimbul de substanțe, calmează sistemul nervos.

Urzica poate lecui organismul în general, iar în special luptă cu bronșita, astmul, gastrita, colecistita, nefrita, pielonefrita și cistita. Mai ales este folositoare urzica de mai.

Păstîrnacul

Păstîrnacul este răspîndit și recunoscut pe larg în multe țări ale lumii. Rădăcinile de păstîrnac sînt bogate în zahăr (pînă la 10,6%), în frunze e mai puțin (cel mult 2,4%).

Păstîrnacul nu e bogat în vitamine. Doar în frunze conținutul de vitamina C constituie 108mg/100 g, în rădăcini cantitatea e de 5 ori mai mică, în schimb conținutul de acizi nicotinici și pantotenic e mare (0,94 și 0,5 mg/100 g, respectiv). De asemenea, ele conțin pînă la 4% de amidon, alcool manitol, care are un gust dulce și poate servi drept înlocuitor al zahărului pentru bolnavii de diabet. De asemenea, planta conține și alte substanțe și compuși organici folositori, care au efect curativ. În medicina populară păstîrnacul se folosește pentru tratamentul calculilor renali, bronșitelor și laringitelor. El ameliorează digestia și are capacitatea de a reduce spasmele musculaturii stomacului, intestinului, uretrei și vezicii urinare. Păstîrnacul are un miros slab, similar cu cel al pătrunjelului, condimentat și dulce, similar cu cel al morcovului. El se adaugă în supe, preponderent de legume și cartofi. Se folosește la fel ca și morcovul, pătrunjelul și leușteanul, în calitate de legume pentru supe. Pireul din păstîrnac poate fi servic aparte în loc de pireul din cartofi cu bucatele din carne. Este chiar recomandat în unele cure. Frunzele tinere de păstîrnac se folosesc în salate.

Spanacul

Această plantă este cea mai valoroasă printre verdeață. Ea conține 7,5-10% de substanță uscată, inclusiv 1,4% zahăr și 2,2-2,4% proteine.

Spanacul este un produs dietetic valoros. De rînd cu substanțele utile pentru organism, spanacul conține secretina, care acționează benefic asupra activității stomacului și pancreasului. Frunzele de spanac sînt folosite în alimentație fierte și crude.

Sparanghelul

Această plantă era cunoscută cu peste patru mii de ani în urmă în Egipt, Grecia și Roma. În Europa el este cultivat de aproape cinci secole. Rizomii, rădăcinile și lăstarii tineri sînt bogate în proteine, aminoacizi, mai ales aspararagina, sapponină, vitaminele B1, B2, C, PP, caroten, hidrocarburi și are proprietăți curative.

Lăstarii tineri, care apar primăvara devreme, sînt utilizați în salate și supe. Sparanghelul nu doar e gustos, ci și ajută la eliminarea lichidului din organism. Dacă veți mînca timp de trei săptămîni cîte 500 g de sparanghel, atunci datorită proprietății lui diuretice, puteți pierde pînă la 3 kg. El conține multe vitamine, care întăresc sistemul imunitar și ard grăsimile.

Salvia

Are un gust strident, puțin amărui. Merge bine cu carnea de porc, de ovină, rață, gîscă, pește. Luptă cu stresul și contribuie la eliminarea lichidului din organism.

Maghiranul

Trebuie adăugat doar cînd bucatele sînt aproape gata, altfel, își pierde gustul. În stare proaspătă e bun în salate, cu cașcaval și pește. Maghiranul uscat își păstrează proprietățile cîteva luni. Ajută la digestie, calmează tusea.

Cimbrul

Nu-și pierde gustul în timpul preparării bucatelor, de aceea, este foarte potrivit pentru felurile coapte. Gustul lui se combină foarte bine cu usturoiul, ceapa și vinul roșu.

Ceapa verde

Potrivită pentru salate din cartof, ouă, pateuri, salate și gustări. Se folosește pentru aromatizarea uleiului vegetal și a untului. Ajută la durerile intestinale.

Sursa: rus-health.info