Viaţa care nu are nici o valoare sau o scurtă poveste despre viaţa în Columbia (Partea I)

Cu interlocutoarea noastră - o femeie tânără şi frumoasă din Columbia cu numele rus Margarita - ne-am întâlnit în Germania, în aşezarea ecologică "Ziben Linden". Zece ani în urmă, înainte de absolvirea Universităţii din Bogota, ea a fondat o organizaţie care se ocupă de dezvoltarea durabilă a teritoriilor, conservarea biodiversităţii şi popularizarea cunoştinţelor din domeniul tehnologiilor ecologice. Povestea ei simplă despre viaţa în această ţară din America de Sud, m-a mişcat atât de profund încît am decis s-o înregistrez pe bandă şi s-o traduc în limba rusă.

- Aţi fost născută în oraş sau în sat?

- M-am născut şi am petrecut copilăria în oraş, totodată petreceam destul de mult timp la ferma bunicului meu. El a lucrat în domeniul chimiei, dar a fost expert în biologie şi botanică. A avut o fermă frumoasă, cu o mulţime de copaci şi ne-a învăţat să înţelegem natura. De fapt, el a fost savant, primul naturalist din Columbia, care a abordat tema mediului înconjurător. A participat la una din primele conferinţe internaţionale în ecologie, care a avut loc la Stockholm (Suedia), în 1972. Venind Înapoi în Columbia, a început să se gândească ce e posibil de făcut pentru noi aici, în America de Sud. Noi în mod constant copiem modelele din America de Nord şi din Europa, exportăm tehnologii şi multe altele. Dar condiţiile noastre sunt foarte diferite şi avem nevoie de abordări proprii ale problemelor cu care ne confruntăm.

- Aceasta se referă la agricultură?

- Nu, la diferite domenii. Deşi în agricultură este deosebit de vizibil. El a început să lucreze într-o regiune foarte specifică din Columbia, care poartă numele Luszhanos, reprezentând o câmpie acoperită cu iarbă, cu un sol foarte sărac, nepotrivit pentru creşterea legumelor şi altor produse.

- Poate că acest teren anterior a fost utilizat foarte intens?

- Nu cred. Este doar un sol foarte, foarte sărac. Acesta este un teritoriu imens, pe care locuiau popoarele indigene. Ei au crescut ceva pentru uz intern, dar oricum se alimentau foarte prost.

- Solurile sărace sunt tipice pentru Columbia?

- Nu, există şi soluri foarte fertile, de exemplu, în locurile cu o activitate vulcanică activă. Sunt aproape de munţi, la hotar cu Venezuela.

Astfel, bunicul meu, împreună cu alţi oameni de ştiinţă a început să lucreze pentru a face terenul Luszhanos mai productiv. De fapt, a fost un proiect-pilot în domeniul durabilităţii. Savanţii au făcut foarte multe: au creat un centru de dezvoltare a tehnologiilor în Columbia, au inventat mini-tehnică agricolă necesară, inclusiv pompe de alimentare cu apă.

- Apa este o problemă în Columbia?

- Mai degrabă, crearea rezervelor de apă. Nu că era o regiune foarte aridă, dar existau probleme în legătura aprovizionarii cu apă. Au construit diferite pompe, precum şi s-au implicat în folosirea energiei solare. Proiectul a atras atât localnicii, cât şi locuitorii din oraşe. A fost vorba despre organizarea primei aşezări ecologice din Columbia, deşi eu nu sunt sigură că o putem numi ecovillage, pentru că a fost iniţiativa a unui singur om. În acele timpuri eram încă mică, dar cele întâmplate din jur mi- au trezit un mare interes faţă de natura şi grija de ea.

Ulterior, am luat un curs de biologie la Universitatea Naţională şi din moment ce am călătorit mult prin ţară, studiind biodiversitatea, am contactat cu mulţi oameni din locuri foarte diferite. Am vizitat diverse păduri, oceane şi multe alte locuri. Oamenii de ştiinţă se numără în Columbia aproximativ şaizeci şi cinci în diferite regiuni.

- Acest lucru se datorează faptului că există munţi şi oceane?

- În general, Columbia este coasta a două oceane, cinci râuri mari, teritoriul vast al pădurilor tropicale Amazon (rainforests). În Oceanul Pacific este zona care poartă numele de "Chico" şi deţine unul din recordurile mondiale pentru cantitatea precipitaţiilor. Nu ştiu cât de multe ploi cad, dar foarte multe. De fapt, nu există nici- o zi fără ploaie. În aceste locuri, vieţuiesc un număr foarte mare de specii.

- Trăiţi într-o ţară foarte bogată.

- Da. Da!

- Dar am auzit că în Columbia este în mod constant ,război. De ce?

- Una din cauze, aparent, este că ne aflăm într-o zonă strategică foarte importantă: suntem prima ţară în partea de nord a continentului. Deci drumul din America de Nord în America de Sud trece pe teritoriul nostru. Acest lucru se referă spre exemplu şi la transportarea tutunului.

- Cultivaţi tutun?

- Anterior a fost o tranzacţie ilegală foarte profitabilă,ca mai apoi să înceapă o altă poveste. Localnicii au folosit coca din antichitate , ei o uscau, o zdrobeau şi amestecau cu valvele unui anumit tip de scoici. Ca urmare se elibera alcaloid ce se conţinea în plantă. Acest lucru a fost utilizat pentru intensificarea procesului de gândire. Ei îl foloseau şi se gândeau, gândeau şi gândeau. Utilizau coca şi popoarele indigene, care au trăit cândva în munţi. În Amazon coca a fost folosită un pic diferit. Coca se măcina într-un praf fin şi se punea în gură. Aşa practicau bărbaţii, ostaşii, pentru a intra în contact cu zeii şi cu natura.

Dar în zilele noastre, oamenii de ştiinţă au învăţ să extragă din coca cocaina - un subprodus de coca. Pentru Columbia, acest lucru a avut o importanţă majoră. Astăzi, guvernul luptă oficial cu coca.În realitate, este o cultură tradiţională, din care se produc medicamente.