Viața Urbană vs Armonia cu Natura

Recent, a trebuit să mă întorc în orașul în care am locuit înainte și să petrec acolo o întreagă săptămână. Această experiență a fost o adevărată încercare și vreau să împărtășesc gândurile mele. Viața urbană pentru mine acum este un iad!

Cum am putut trăi înainte în oraș? După sat, viața în oraș a devenit pentru mine o tortură fizică și morală insuportabilă. Curțile strâmte, cu structuri de fier numite „locuri de joacă”, nu pot înlocui deloc natura vie. Panourile publicitare la fiecare pas, reclamele magazinelor lipite peste tot – toate acestea creează o senzație de haos și iritare.

Chiar și fostul meu oraș, care este considerat exemplar de curat, șochează prin murdăria sa. Mucurile de țigară care sar în ochi, urnele scuipate, containerele de gunoi insalubre de lângă casele de locuit – toate acestea provoacă dezgust și repulsie. În casele cu tobogane de gunoi situația este și mai gravă: mirosurile pătrund peste tot, creând o atmosferă insuportabilă. Scările miros de parcă în ele are loc permanent o catastrofă sanitară.

La sat, totul este diferit. Dincolo de pragul casei – curtea ta, grădina ta, spațiul tău. Pădurea, câmpul, râul – toate acestea devin parte a vieții cotidiene. În oraș, însă, spațiul personal este limitat de pereți, iar dincolo de prag totul este străin, gri și din beton.

Chiar și apa din oraș este periculoasă. Trebuie să fie fiartă, și este întreruptă constant din cauza lucrărilor de reparație din apartamentele vecine. Să găsești mâncare adevărată în oraș este aproape o misiune imposibilă. Bunicile cinstite de la sat, cu produse naturale, sunt o raritate. În locul lor – escroci care oferă înlocuitori chimici.

Aerul din oraș este saturat cu substanțe chimice, gaze de eșapament și deșeuri umane. Durerile de cap m-au urmărit toată săptămâna pe care am petrecut-o în oraș. Zgomotul – o încercare constantă pentru psihic. Sunetele orașului sunt o aglomerare haotică de sunete nenaturale, în timp ce zgomotul satului este armonia naturii.

Cunoscuții mei din oraș mă întreabă dacă regret mutarea la sat. Bineînțeles că nu! Oamenii din oraș se agață de cuștile lor și se mândresc cu lanțurile lor. Ei nu văd frumusețea vieții dincolo de oraș și continuă să urmeze drumul trasat de „opinia publică”.

Fericirea este capacitatea de a face o alegere conștientă, de a te elibera de matricea anti-umană a orașului și de a trăi în armonie cu natura. Sper că în fiecare an vor fi tot mai mulți astfel de fericiți.

Autor: Ian Corăuş