Mănăstirea stîncoasă Ţîpova – aici s-a cununat Ştefan cel Mare

/ Vizionări: 14716

Mănăstirea stîncoasă Ţîpova – aici s-a cununat Ştefan cel Mare

Mănăstirea stîncoasă Ţîpova – aici s-a cununat Ştefan cel MareÎn Moldova sunt locuri minunate. Acestea sunt legate de istoria noastră, care datează din cele mai vechi timpuri. Din păcate, nu am studiat-o în de ajuns, şi chiar statul însuşi nu are grijă ca cetăţenii ţării să cunoască istoria lor. La Ţîpova, un sat de pe malul Nistrului bătrân, civilizaţiile dispărute au lăsat amprente şi mărturii, care datează din secolul al XII-lea î.Hr.

... O cărăruşă zigzag ne-a condus la trepte de piatră, care coboară în jos într-o râpă adâncă. Acolo am văzut conglomerate bizare de pietre, bolovani. Aici, mult timp în urmă, strămoşii noştri geţi apărau abordări de intrăre în cetate, săpate în firmamentul stâncii, blocând calea sciţilor, sarmaţilor. Aapoi, călugării creştini, care s-au stabilit aici, împreună cu localnicii, apărau ţinutul de tătari şi turci.

Cîte limbi vorbea Ştefan cel Mare?
Cîte limbi vorbea Ştefan cel Mare?

Complexul manastic este format din 15 încăperi, săpate în centrul unui bloc de piatră imens, la o înălţime ameţitoare. Aici, pe vârful stâncii, între faleza Valea Satului şi povârnişul abrupt Blăniţa, se observă ruinele aşezării antice dispărute a triburilor de geţi.

Ţîpova, ducând apele sale în Nistru, dă naştere la mai multe cascade de o înălţime de 10 - 16 metri. Am vizitat trei dintre ele. Vântul şi ploaia au format în roci figuri bizare. O frumuseţe de nedescris!

Arhimandritul V. Puiu, în lucrarea sa “Mănăstirile din Basarabia”, editată în 1919 la Chişinău, menţionează: “Când şi de cine a fost înfiinţat acest schit, nu se ştie”. Se presupune că şi acest schit, ca şi toate peşterile săpate în malurile Nistrului, a slujit creştinilor un refugiu de raiduri tătari încă de prin secolul al XIII-lea. După ce vremurile s-au mai liniştit, monahii au ieşit deasupra malului, întemeind schitul cu gospodăria de astăzi, îndeosebi după 1756, când Radu Racoviţă a dăruit schitului un teren mare de pământ. În 1776 schitul a fost reînnoit de monahul Bartolomeu, întemeietorul mănăstirii Saharna, care, găsindu-l părăsit, i-a reparat chiliile şi biserica şi a reînceput slujbe în ea. Iar locul, unde este situată mănăstirea Horodişte, este foarte frumos. Stânca din piatră de-a lungul coastei evidenţiază doar pereţii faciali ale mănăstirii, iar mănăstirea intreagă, biserica, 15 chilii şi sala de mese pentru călugări sunt în interiorul stâncii. Sunt interesante informaţiile ce se conţin în broşura turistică "Rezina", publicată în 1988  la editura “Timpul”: " Cu mănăstirea Ţîpova sunt legate multe legende. Una dintre ele ne relatează că aici domnitorul Moldovei, Stefan cel Mare, s-a cununat cu Maria Voichiţa, frumoasa principesa din Valahia ... O altă legendă spune că anume aici a finisat calea sa pământească poetul mitologic grec Orfeu şi mormântul lui se află într-o nişă în partea de jos a cascade. Se presupune, că poate fi găsită după o placă de piatră în care sunt forate şapte găuri ... ".

„Cronica moldo–germană” – 510 ani
„Cronica moldo–germană” – 510 ani

Aşa este sau nu, lasă istoricii să ateste. Un lucru este incontestabil: schitul Ţîpova este una dintre cele mai vechi şi cele mai valoroase comori ale neamului nostru.

A fost timpul când în aceste locuri grupul de iniţiativă de tineret "Phoenix” a efectuat săpături arheologice, a studiat şi a restaurant după posibilităţi complexul monastic în stâncă. Oamenii de ştiintă au gasit aici multe dovezi de antichitate. Există poze şi inscripţii, făcute de reprezentanţii triburilor, care au locuit pe acest pământ înainte de era noastră.

Unic este faptul că localitatea este bogată în obiecte  istorice: complexe în stâncă, complexe funerare şi cele de cult şi defensive ale  tracilor şi slavilor vechi, schituri creştine timpurii şi cetăţi-refugii ale poporului moldovenesc, aşezări de geţi şi cele antice care au păstrat, în mare măsură, etnografia Evului Mediu moldovenesc târziu, precum şi cea mai veche mănăstire în stâncă din Moldova- Mănăstirea Adormirii Maicii Domnului, Ţîpova, Horodişte.

Sfatul meu: vizitaţi neapărat această rezervaţie, şi vă veţi convinge că ea necesită o atenţie deosebită şi trebuie să fie păstrată pentru urmaşi.

537 de ani de la victoria lui Ștefan cel Mare la Vaslui
537 de ani de la victoria lui Ștefan cel Mare la Vaslui

Valeriu Tourta.

Foto: Valeriu Corcimari.

P.S.  În 1988, rezervaţia “Ţîpova” a fost luată în arendă de către entuziaştii din Asociaţia Ecologică şi Culturală "Phoenix", cu intenţia de a crea un muzeu sub cerul liber. Membrii ei visau să organizeze expoziţia obiectelor antice, găsite în apropierea satelor Ţîpova, Saharna, Horodişte, Lalova. Unele camere în peşteră încă păstrează urmele anexelor, construite de către entuziaşti. Dar pentru a face ca această idee să devină o realitate, este necesar sprijinul financiar din partea statului. Din păcate, o idee foarte bună a Asociaţiei "Phoenix" aşa şi nu a fost realizată.

Din 2009,  în locul bisericii vechi, în cadrul complexului monastic rupestru funcţionează o biserica moderna.

Mănăstirea stîncoasă Ţîpova – aici s-a cununat Ştefan cel Mare

Mănăstirea stîncoasă Ţîpova – aici s-a cununat Ştefan cel Mare

Mănăstirea stîncoasă Ţîpova – aici s-a cununat Ştefan cel Mare

Mănăstirea stîncoasă Ţîpova – aici s-a cununat Ştefan cel Mare

Mănăstirea stîncoasă Ţîpova – aici s-a cununat Ştefan cel Mare

Mănăstirea stîncoasă Ţîpova – aici s-a cununat Ştefan cel Mare

 

 

Sursa