10 lucruri uimitoare despre animale pe care dvs. nu le-aţi ştiut

Mituri şi fapte misterioase despre animale întotdeauna au fascinat omenirea, dar trebuie să înţelegem, din punct de vedere ştiinţific, chiar şi cele mai bizare creaturi. Oferim cititorilor noştri cele mai interesante informaţii despre fraţii noştri mai mici, exemple de concepţii comune greşite şi de adaptări uimitoare în lumea animalieră.

Papagalii nu numai croncănesc

Limbajul papagalilor, în general, este considerat ca un croncănit fără minte al unui dictafon împăiat. Însă cercetările, efectuate în ultimii 30 de ani, indică faptul că papagalii fac mult mai mult decît o simplă imitaţie. Prietenii noştri zburători pot rezolva anumite sarcini lingvistice la fel de abil ca şi copiii de vîrsta de 4-6 ani. Se pare că papagalii înţeleg astfel de noţiuni, cum ar fi "acelaşi" ,"alt", "mai mult", "mai puţin", "nimic" şi cifre. Mai interesant ar putea fi faptul că aceste păsări pot îmbina semne şi fraze pentru a crea noi structuri. În 2007, cercetătorii au propus utilizarea metodei de studiere a discursului uman de papagali pentru dezvoltarea abilităţilor artificiale de vorbire la roboţi.

Elefanţii uită, dar nu sunt proşti

Elefanţii au cel mai mare creier, în medie, aproximativ 5 kg, din toate mamiferele, care vreodată au păşit pe pămînt. Utilizează ei această masă gri în plină măsură? Este dificil de a evalua capacităţile mentale la oameni sau la animale, dar raportul între masa corpului şi masa creierului, coeficientul între dimensiunea observată a creierului animalului şi cele aşteptate, ţinînd cont de greutate, se compară perfect cu capacitatea de a rezolva noi sarcini şi a depăşi noi obstacole. Valoarea medie a acestui coeficient la elefanţi este 1.88 (la oameni acesta variază de la 7.33 pînă la 7.69, la cimpanzei, în medie, - 2.45, la porci - 0.27). Se consideră că capacităţile mintale şi memoria sunt identice, astfel încît memoria la elefanţi, deşi nu fără cusur, este destul de bună.

Girafele compensează înălţimea cu circulaţia sanguină unică 

Natura a înzestrat girafa impunător, capul ei se ridica în medie cu 5 metri, cu un gît atît de lung, pentru ca ea să concureze cu alte ierbivore în căutarea frunzişul de pe copaci. În ciuda avantajelor evidente, din cauza acestei înălţimi, apar unele dificultăţi. Inima girafei trebuie sa bată de două ori mai repede decît, de exemplu, inima de vacă, pentru ca sîngele să poată ajunge la creier; de asemenea, este nevoie de un sistem sanguin complex, pentru ca sîngele să nu se revarse în creier la o înclinare a capului. Pielea picioarelor situate la o distanţă de aproximativ 2 metri mai jos de inimă, trebuie să se adapteze la o presiune arterială semnificativă în copitele animalelor.

Mulţi peşti îşi schimbă organele sexuale 

Cu atît de multe animale terestre uimitoare, este uşor să uităm că unele din cele mai neobişnuite incidente se produc în adîncurile oceanelor. Fenomenele ciudate de hermafroditism sunt mai frecvente printre diferitele specii de peşti decît în orice alt grup de vertebrate. Unii peşti îşi schimbă sexul ca răspuns la ciclul hormonal sau schimbările în mediu înconjurător. Alţii au, în acelaşi timp,organe de sex masculin şi feminin.

Puii şi frăţia

Este eronat să presupunem că evoluţia produce numai animalele egoiste care sunt preocupate doar de propria supravieţuire. Altruismul este adesea văzut în cazurile cînd ajutorul din partea unui confrate va asigura supravieţuirea materialului genetic, similar cu cel propriu. Puii practică această "selecţie familială", producînd în timpul hrănirii un ciripit special. Astfel, ei cheamă la hrană puii care se află în apropiere şi, probabil, sunt rudele apropiate şi, prin urmare, au multe gene similare. Un factor-cheie în selecţia naturală nu este supravieţuirea celui mai adaptat animal. Repere sunt - supravieţuirea materialului genetic şi comportamentul frăţesc care favorizează dezvoltarea rudelor apropiate.

Cîrtiţele nu sunt oarbe

Din cauza ochilor mici şi stilului de viaţă subteran, şobolanii africani de bambus o lungă perioadă de timp se considerau orbi, se presupunea că ochii lor sunt folosiţi pentru a simţi schimbările în fluxurile de aer decît pentru a vedea. Însă cercetările recente au demonstrat că şobolanii de bambus au o vedere foarte sensibilă, deşi limitată. Şi lor nu le place ceea ce ei văd ... Pentru că lumina apărută ar putea însemna că în vizuină s-a furişat un prădător.

Pentru castori zilele devin mai lungi în timpul iernii

Castorii devin aproape izolaţi în timpul iernii, supravieţuind datorită produselor alimentare stocate anterior sau depozitelor de grăsime în cozile specifice. Ei economisesc energia şi evită îngheţurile şezînd în vizuinile întunecoase construite în interiorul munţilor de lemn şi noroi. Ca urmare aceste rozătoare, care de obicei se ridică cu răsărit şi pleacă la culcare la apus de soare, sunt lipsite de semnalele luminoase pentru a determina ciclurile de somn. Ceasurile biologice ale castorilor se schimbă, şi ei trec la un ritm circadian liber cu 29 de ore pe zi.

Păsările utilizează repere terestre în timpul călătoriilor de lungă durată

Vă puteţi imagina o călătorie pe autostradă fără oprire din cauza şoferilor încăpăţinaţi, cu pierderea semnalului GPS sau probleme cu scara hărţii? Desigur, că nu pentru că nu sunteţi o pasăre. Porumbeii pot zbura la o distanţă de mii de kilometri fără dificultăţi de navigaţie pentru a găsi locul deja vizitat pentru adăpost de noapte. Unele specii de păsări, cum ar fi chira polară, în fiecare an fac o călătorie dus-întors de o lungime de 40 mii km. Multe specii folosesc feromagneţii biologici pentru orientare după cîmpul magnetic al Pămîntului. Un studiu efectuat în 2006 arată că porumbeii utilizează, de asemenea, repere terestre familiare pentru a găsi drumul spre casă.

Laptele balenei nu este pentru dietele sărace în grăsimi

Îngrijirea unui nou-născut nu este o sarcină uşoară pentru o balenă puiul căreia apare după 10-12 luni şi are o lungime aproximativ de o treime din lungimea mamei (cum ar fi un pui de 9 metri lungime la balena albastră). Femelele balenei injectează lapte în gura nou-născutului, folosind muşchii situaţi lîngă glandele mamare, cînd puiul se lipeşte de mamelon. Cu un conţinut de grăsimi de aproximativ 50 la sută laptele balenei este de 10 ori mai gras decît cel uman, ceea ce face posibilă creşterea foarte rapidă - puii cresc în greutate cu 100 kg pe zi.

Crocodilii înghit pietre ca să înoate

Stomacul crocodilului este un loc extrem de neplăcut pentru mai multe motive. Pentru început sistemul digestiv al crocodilului are o multitudine de obiecte: de la broaşte ţestoase, peşti şi păsări pînă la girafe, bivoli, lei şi chiar (atunci cînd îşi apără teritoriul) alţi crocodili. În plus, în acest ecosistem bogat se întîlnesc şi pietre. Reptilele înghit pietre mari, şi ele vor rămîne întotdeauna în stomac. Se presupune că acestea sunt folosite ca balast pentru scufundări.

Sursa: facepla.net