13 fapte uimitoare despre Pămînt

Suntem norocoşi să trăim pe o planetă unică, aerul căreia reprezintă un amestec special de substanţe chimice, de care avem nevoie, unde este multă apă şi temperatura potrivită (pe cea mai mare parte a suprafeţei aproape tot timpul). Desigur, în realitate, noi suntem aici datorită tuturor acestor circumstanţe, care au dat vieţii oportunitatea de a se dezvolta în înţelegerea noastră. Mai jos vă propunem o listă de 13 circumstanţe unice şi favorabile din lumea noastră.

1. A treia în rînd. Există o justificare clară de ce viaţa se dezvoltă anume aici pe pămînt şi nicăieri altundeva. Lumea noastră se învîrte pe orbită în jurul Soarelui anume la o distanţă corespunzătoare. Numai într-o zonă locuibilă apa poate exista în formă de lichid şi acest lucru este o cerinţă de bază pentru existenţa vieţii.

2. Luna. Ar trebui să mulţumim providenţa pentru faptul că avem un astfel de satelit minunat. Fără Luna, omenirea ar putea să nu apară. Cîmpul ei gravitaţional produce forţe mareice (cu ajutorul soarelui) şi în conformitate cu o teorie, viaţa provine din regiunea predispusă la acţiunea mareelor. O alta ipoteza sugerează că mareele ar putea crea condiţii pentru transformarea creaturilor marine şi să le dea posibilitatea de a deveni primele animale terestre.

3.Rotaţie constantă. Rotaţia Pămîntului în fiecare dimineaţă ne aduce razele solare şi din fericire, în fiecare noapte le ascunde de noi. Dacă nu ar fi acest lucru, pe o parte a lumii ar fi fost insuportabil de cald, în timp ce altă parte ar fi îngheţat pînă la moarte. Probabil ştiţi că Luna, ia înapoi o parte din energia de rotaţie a planetei, oprindu-ne cu aproximativ 1,5 milisecunde pe secol. Dacă aţi fi reuşit să supravieţuiţi 140 de milioane de ani, în cele din urmă, aţi obţine o oră în plus pe zi, la care visaţi atît de mult timp.

4. Constanta gravitaţională. Nimeni nu se aşteaptă la oricare schimbare de gravitaţie în viitorul apropiat, dar este interesant să menţionăm că oamenii de ştiinţă nu înţeleg cu adevărat cum funcţionează gravitaţia. Noi o considerăm necesară, dar acest fenomen, de asemenea, a contribuit la formarea homo sapiens. Gravitaţia determină puterea noastră fizică şi aspectul exterior al fiecărei creaturi vii. Pe planeta Marte, un bărbat adult mediu, ar putea pune mingea în coşul de baschet la o înălţime de 8 metri (datorită gravitaţiei reduse, care ipotetică a oferit extratereştrilor gîturile lungi). Un bărbat de 60 kg care ar încerca să stea pe Jupiter ar cîntări 150 kg şi va fi obligat să dezvolte semnificativ o forţă fizică, pentru a se muta pentru cîţiva centimetri.

5. Cîmp magnetic protector. Dacă Pămîntul nu ar avea un cîmp magnetic puternic, cu toţii am fi arşi sub influenţa razelor cosmice şi furtunilor solare. Cîmpul radiat al polilor, care înconjoară planeta, nu este permanent. Începînd cu 1800, polul Nord magnetic s-a mutat la nord cu mai mult de 1100 de kilometri. Ritmul mişcării a fost aproximativ de 64 km pe an, ce este de două ori mai rapid, decît un secol în urmă. Aproximativ la fiecare 300.000 de ani, polul magnetic se mişcă şi procesul durează mii de ani. Oamenii de ştiinţă spun că la moment mişcarea următoare întîrzie şi acest lucru înseamnă că urmaşii noştri îndepărtaţi vor fi nevoiţi să cumpere o busolă nouă.

6. Zonele de temperatură. Unele forme de viaţă s-au adaptat la cele mai reci temperaturi (cum ar fi Antarctica, în care cea mai joasă temperatură a fost înregistrată la nivelul de minus 89,2 de grade Celsius) şi cele mai fierbinţi locuri de pe Pămînt (inclusiv, oraşul libian Al-Azizia, în care temperatura a crescut pînă la 57,8 de grade Celsius). Dar, cea mai mare diversitate biologică a apărut în zonele cu o climă temperată, de exemplu, în tropice.

7. Marea albastră adîncă. Aproximativ 70 % din planeta noastră este acoperită de oceane. Rolul lor nu poate fi supraestimat. Excesul de apă lichidă este cel mai important factor distinctiv al planetei noastre, care susţine viaţa.

8. Nivelul mării. Oceanele pot fi o binecuvîntare şi un blestem. Pînă de curînd, nivelul mării a fost o valoare constantă. Acest lucru a fost convenabil pentru oameni care construiesc case pe coastă. Dar, lucrurile se schimbă. Topirea gheţarilor şi încălzirea apei de mare cauzează creşterea nivelului mării. Unele insule sunt scufundate în apă şi regiunile de coastă din întreaga lume se află sub ameninţarea inundării.

9. Verde, dar nu purpuriu. Noi credem că culoarea verde este obişnuită, însă această culoare este, de fapt, foarte importantă. Este un indicator natural care arată că razele solare, dioxidul de carbon şi apa sunt prelucrate în produse alimentare de origine vegetală cu ajutorul fotosintezei - un proces care oferă o bază pentru viaţa de origine animalieră. Conform teoriei, viaţa pe planetă ar putea fi purpurie şi microbii ar folosi alte molecule în loc de clorofilă. Nimeni nu ştie cum acest lucru ar trebui să se reflecte asupra procesului de formare a vieţii.

10. Electricitatea pe Pămînt. Sute de oameni mor din cauza loviturilor de fulger în fiecare an. Dar, acest fenomen natural ar putea fi cheia pentru apariţia vieţii. Folosind apă, metan şi alte substanţe chimice din atmosferă, fulgerul poate crea aminoacizi şi zaharuri, care sunt blocurile de construcţii pentru viaţă. Celebrul experiment Miller-Urey din 1953, a indicat că fulgerul ar putea provoca originea vieţii.

11. Procesarea principală. Unele lumi sunt destul de statice, chiar moarte, din punct de vedere geologic. Ele nu au mişcare internă, pe care o numim placă tectonică. Pămîntul este în continuă schimbare, remaniind crusta în manta şi transportînd materialele supraîncălzite din interior la suprafaţă. Da, acest lucru provoacă cutremuri periculoase şi erupţii vulcanice mortale. Dar, conform teoriei, viaţa a apărut lângă gurile adînce de vulcani, cu căldură şi minerale interesante. Astfel, prelucrarea la scară largă ar putea fi cauza apariţiei vieţii.

12. Spaţiu. Pămîntul nu există într-un vid. Spaţiul din sistemul nostru solar este umplut cu asteroizi, comete, praf şi urme de gaze. Acum chiar şi pietre mici zilnic cad cu ploaia pe pămînt. Pietre mari se lovesc de planetă, forţînd agenţii de spaţiu să fie mereu în alertă. Şi în primii ani de formare a planetei au avut loc ciocniri pe scară largă cu asteroizi şi comete, în consecinţă pe Pămînt au nimerit apa şi alte substanţe chimice importante.

13. Viabilitatea pe termen lung. Pămîntul s-a format cu aproximativ 4.54 miliarde de ani în urmă. Înainte de apariţia primelor forme simple de viaţă au trecut mii de milioane de ani. Dar, numai foarte recent, aproximativ 585 milioane de ani în urmă, s-au dezvoltat organismele multicelulare mai mult sau mai puţin complexe şi aceştia au fost creaturi mici, asemănătoare cu moluştele. Oamenii merg pe planetă numai 4 milioane de ani – o clipă, conform timpului geologic. Dacă steaua noastră şi lumea noastră ar avea o speranţă de viaţă mai scurta, noi niciodată nu ne-am ridica în picioare şi nu am dezvolta un creier suficient de mare.

Sursa: facepla.net