Activiștii de mediu cer salvarea stejarilor seculari din Moldova și integrarea acestora în circuitul turistic național: Frații Stejarului lui Ștefan cel Mare
Activiștii de mediu din Moldova cer intervenția urgentă a autorităților pentru salvarea stejarilor seculari din țara noastră și propun unificarea acestora într-un circuit turistic național intitulat „Frații Stejarului lui Ștefan cel Mare”.
În special, ecoactivistul, unul dintre liderii echipei „Taborul Mamei Pămnt”, student la Universitatea Tehnică din Moldova, Facultatea Științe Agricole, Silvice și ale Mediului, specializarea Ecologie, Vladislav Sanduleac, a reamintit că membrii organizației „Pădurea Noastră” au trimis o petiție Ministerului Mediului, solicitînd intervenția acestuia pentru salvarea stejarilor seculari din Moldova.
Ei au menționat că în Moldova există Stejarul lui Ștefan cel Mare, care nu are o legătură confirmată cu domnitorul, este doar o legendă. Însă pentru întreținerea acestei legende se cheltuiesc constant sume mari. Între timp, există stejari la fel de bătrîni, adevărați giganți ai naturii, care au nevoie de salvare, dar rămîn complet ignorați, deoarece în jurul lor nu s-a creat nicio legendă.
„Propunem reunirea tuturor stejarilor seculari din Moldova într-un singur circuit turistic național și să le creăm o legendă, dacă este necesar, pentru a proteja acești copaci. De exemplu, să-i numim ”Frații Stejarului lui Ștefan cel Mare”, a subliniat Vladislav Sanduleac.
El a atras atenția asupra faptului că, atunci cînd acești stejari erau încă foarte mici, noi nu existam încă, nu exista electricitate, trenuri, majoritatea orașelor și tehnologiile. Dar trăiau strămoșii noștri – moldovenii, care se odihneau la umbra acestor stejari tineri după munca grea de pe cîmp. Ei visau, iubeau și își construiau viitorul, la fel ca noi.
„Acești copaci sînt legătura noastră vie cu toți strămoșii, frații lui Ștefan cel Mare, care merită protecție și respect. Iar noi, nepoții acelor oameni, avem datoria de a păstra moștenirea strămoșilor noștri. Pentru că și noi astăzi plantăm stejari tineri și sperăm că, peste 500 de ani, strănepoții noștri se vor putea adăposti la umbra acestor copaci, iar eforturile noastre nu vor fi în zadar”, a spus activistul de mediu.
Însă, în primul rînd, potrivit acestuia, trebuie de salvat cei doi stejari seculari din zona Chișinăului, care au o vechime de aproximativ 400-500 de ani.
Activiștii de mediu au însoțit petiția cu capturi de ecran și cu un videoclip care, în acest moment, are peste 59 000 de vizualizări și 1 900 de like-uri. Ei cer autorităților să ia în considerare aceste cifre ca o manifestare directă a voinței și a sprijinului cetățenilor din Moldova.
De menționat că, anterior, portalul Noi.md a abordat în repetate rînduri tema conservării stejarului secular din orașul Codru și a discutat cu primăria locală cu privire la acest copac, care este un monument al naturii, dar a fost neglijat de autoritățile locale.
Agenția de Mediu a recomandat anterior primăriei din Codru să efectueze lucrări silvice în ceea ce privește acest stejar secular. Încă din septembrie 2024, Agenția pentru Protecția Mediului, împreună cu o comisie specială, a evaluat starea copacului și a recomandat primăriei să efectueze prelucrări silvice.
Portalul Noi.md a contactat în repetate rînduri primăria orașului Codru cu privire la măsurile întreprinse pentru îngrijirea stejarului secular situat pe teritoriul orașului. La momentul publicării acestui material, nu am primit niciun răspuns.
De asemenea, menționăm că cel mai bătrîn copac din Republica Moldova, stejarul lui Ștefan cel Mare din satul Cobîlea, raionul Șoldănești, care se afla într-o stare deplorabilă, a fost complet refăcut.
Specialiștii Grădinii Botanice, împreună cu administrația publică locală din satul Cobîlea și cu sprijinul site-ului Moldovenii.md, au reușit să finalizeze lucrările de revitalizare a copacului.
Acolo s-au efectuat lucrări de igienizare, s-au îndepărtat toate crengile uscate și s-au efectuat cîteva tratamente pentru îmbunătățirea stării de sănătate a copacului. În același timp, a fost îndepărtată acea parte de ciment cu care, potrivit localnicilor, stejarul fusese cimentat în urmă cu aproximativ 20 de ani într-un mod neecologic, ceea ce nu corespundea aspectului decorativ-estetic.
După îndepărtarea cimentului au urmat cîteva tratamente pentru eliminarea microorganismelor patogene aflate în interiorul copacului. Această gaură a fost umplută cu lut și paie. S-a aplicat un strat final cu o soluție pe bază de adeziv organic și s-au sigilat lutul și paiele aflate în interiorul copacului, pentru a menține nivelul de umiditate al acestuia și pentru a împiedica pătrunderea apei și spălarea acestui material de umplutură. Aceasta a fost ultima etapă a ermetizării copacului, după care au fost introduse substanțe pentru creșterea imunității copacului.
2