Alexandru Sainsus: Ne confruntăm cu o problemă mult mai gravă – încetarea efectivă a restabilirii naturale a pădurilor

Decizia Ministerului Mediului privind aprobarea cotelor de vînătoare pentru cerbi și căprioare are scopul de a contribui la rezolvarea unei probleme grave, și anume faptul că populația de copitate din pădurile moldovenești a depășit de mult nivelul pe care ecosistemele noastre îl pot susține în mod durabil, iar în absența unor prădători naturali, acestea se înmulțesc exponențial.

Această opinie a fost exprimată de reprezentantul platformei Arboretum.live, Alexandru Sainsus, făcînd apel către societate să nu politizeze acest subiect și să nu încerce să mizeze pe sentimentele de milă ale oamenilor, folosind fotografii și videoclipuri cu animale pentru a exercita presiune emoțională și a-i discredita pe adversarii politici, transmite noi.md

El a atras atenția asupra faptului că pe rețelele sociale se ridică un nou val de compasiune față de animalele sălbatice, în legătură cu recentul ordin al Ministerului Mediului privind aprobarea cotelor de vînătoare pentru cerbi și căprioare. În același timp, mulți bloggeri, vloggeri și alți influenceri, au devenit brusc specialiști în zoologie, vînătoare și în gestionarea naturii sălbatice.

Alexandru Sainsus a subliniat că, întrucît de aproape zece ani își dedică o parte semnificativă a timpului studierii pădurii și căutării celor mai eficiente modalități de refacere a acesteia, de data aceasta își exprimă sprijinul față de acțiunile Ministerului Mediului, ceea ce, din păcate, nu se întîmplă prea des.

Potrivit acestuia, problema constă în faptul că populația de ungulate din pădurile moldovenești a depășit de mult nivelul pe care ecosistemele noastre îl pot susține în mod durabil. În absența unor prădători naturali, acestea se înmulțesc exponențial. Este vorba de o depășire de 5 pînă la 8 ori, în funcție de regiunea respectivă. Acest lucru se observă foarte bine în partea centrală a țării, în Codru.

Expertul a subliniat că, în prezent, populațiile de cerbi și căprioare sînt atît de numeroase, încât majoritatea copacilor tineri nu au practic nicio șansă să crească mai sus de nivelul la care aceștia pot ajunge. Orice puiet care a răsărit din sămînță începe să formeze frunze tinere și lăstari – și devine imediat hrană pentru animale. Vîful este mîncat, planta nu poate crește în înălțime, nu poate forma o coroană normală, începe să se ramifice, este mîncată din nou și din nou și, în cele din urmă, pur și simplu moare.

„Ca urmare, ne confruntăm nu cu deteriorarea unor copaci izolați, ci cu o problemă mult mai gravă – oprirea efectivă a regenerării naturale a pădurii! Pădurea îmbătrânește, iar noua generație de copaci nu vine să o înlocuiască”, a subliniat Alexandru Sainsus.

El a menționat că, în urmă cu aproximativ trei-patru ani, a scris deja despre acest lucru, dar atunci a fost asaltat de zeci și sute de comentarii din partea unor „apărători ai animalelor” lacrimogeni, în special din diaspora, cu exemple de genul „iar la noi, în Elveția, căprioarele se plimbă prin parcuri și mănîncă croissante din mînă la micul dejun”.

După cum a subliniat expertul, poate că în Elveția situația este diferită, dar la noi, în Moldova, există o problemă de suprapopulare, care a devenit și mai evidentă. Cerbii și căprioarele provoacă pagube foarte mari și plantațiilor forestiere noi, care sînt realizate din bugetul de stat, din banii cetățenilor.

Potrivit acestuia, principala cauză a situației actuale este faptul că masivele noastre depădure sînt puternic fragmentate, iar prezența omului în ele a devenit permanentă. Pentru cerbul pătat, acest lucru nu reprezintă o problemă serioasă. Această specie se adaptează perfect la conviețuirea cu omul. În schimb, pentru prădătorii mari, omul constituie un puternic factor de descurajare.

Ca urmare, mecanismele naturale de reglare a efectivelor au încetat practic să mai funcționeze. Noile generații de copitate cresc fără acele limite naturale care există în ecosistemele intacte.

„De aceea, astăzi omul este nevoit să îndeplinească o funcție pe care înainte o îndeplinea însăși natura. Nu pentru că ar dori cu ardoare sîngele animalelor nevinovate, dar pentru că anume omul a modificat deja condițiile de existență ale acestor ecosisteme”, a subliniat expertul.

El a menționat încă un aspect important. În curînd va fi publicat un articol amplu pe această temă, care va cuprinde opiniile specialiștilor din diferite domenii, silvicultori, ecologiști, experți și personalități publice. Expertul a recomandat să se aștepte apariția acestei publicații și să se ia cunoștință de argumentele diferitelor părți înainte de a ceda impulsurilor emoționale ale „influencerilor înfocați”.

În același timp, el a rugat în mod special „experții universali” să nu politizeze acest subiect.

Așa cum a subliniat Alexandru Sainsus, nu ar fi cazul să se mizeze pe mila oamenilor, nu trebuie să se folosească fotografii și videoclipuri cu animale pentru a exercita presiune emoțională și a-i discredita pe oponenții politici.

Potrivit acestuia, problema există cu adevărat. Ea este una gravă, s-a acumulat de-a lungul anilor și nu privește doar cerbii, dar și viitorul pădurilor noastre în ansamblu.

„Putem discuta despre cifre concrete, cote, metode de reglementare și mecanisme de control. Este o discuție normală și necesară. Dar nu mai putem nega însăși problema. Dacă vrem să păstrăm pădurile pentru generațiile viitoare, trebuie să abordăm acest subiect în mod sistematic, profesional și fără isterii politice. A iubi natura nu înseamnă doar a avea milă de anumite specii de animale. Uneori, aceasta înseamnă să luăm decizii dificile pentru a menține echilibrul și a conserva întregul ecosistem”, a declarat expertul.

Anterior s-a anunțat că Ministerul Mediului a emis un ordin prin care autorizează vînarea a peste 900 de cerbi în sezonul 2026-2027.

Ministrul Mediului, Gheorghe Hažder, se bazează exclusiv pe argumente economice și pe considerente legate de gestionarea pădurilor. Potrivit acestuia, populația de căprioare din Moldova a crescut brusc, ajungînd la aproximativ 28 000 de exemplare — un număr care depășește semnificativ „capacitatea maximă a habitatului”. Hajder susține că ministerul este inundat de „zeci de petiții” din partea fermierilor, care solicită despăgubiri pentru recoltele distruse.

„Atunci cînd populația crește de 6-7 ori, fermierii suferă pagube enorme. [Animalele] afectează pădurile tinere, reîmpădurirea și pădurile plantate în cadrul programului de reîmpădurire”, a declarat ministrul, calificînd vînătoarea drept o simplă „măsură de precauție”.

Ordinul prevede că vînarea a peste 900 de exemplare (aproximativ 3% din populația totală) va avea loc în 82 din cele 191 de zone de vînătoare. Sezonul se va deschide în etape: în perioada 6 iunie – 1 octombrie 2026, exclusiv pentru masculi, iar din octombrie pînă la sfârșitul anului – și pentru femele. Oficial, va fi permisă doar vînătoarea individuală, iar vînătoarea cu urmărire este strict interzisă.