MOLDOVENII.MD

Perdelele forestiere: de ce Republica Moldova își amintește din nou de scutul său verde?

Uneori, cele mai importante elemente ale peisajului devin atît de obișnuite, încît societatea începe să le observe abia după ce dispar.

Exact aceasta este povestea perdelelor forestiere.

Pe fondul secetelor tot mai frecvente, al discuțiilor despre degradarea solurilor și al programelor de împădurire lansate în ultimii ani, în Republica Moldova se vorbește din nou despre perdelele forestiere de protecție. Ceea ce pînă nu demult era perceput drept un detaliu secundar al peisajului agricol este privit astăzi ca unul dintre instrumentele esențiale de adaptare la schimbările climatice.

La prima vedere, o perdea forestieră pare doar un șir de arbori plantați de-a lungul unui cîmp sau al unui drum.

În realitate însă, în spatele acestei simplități se ascunde o adevărată tehnologie ecologică, creată de natură și confirmată de experiența practică.

Atunci cînd vîntul puternic traversează un cîmp deschis, el antrenează umezeala, afectează structura solului și accelerează procesele de eroziune. Atunci cînd întîlnește o perdea forestieră, viteza curenților de aer scade, evaporarea apei se reduce, iar culturile agricole beneficiază de un microclimat mai favorabil.

Practic, cîteva rînduri de arbori pot influența pozitiv zeci de hectare de teren agricol.

Pentru Republica Moldova, acest lucru este deosebit de important.

Țara se află într-o zonă în care clima devine treptat mai aridă. Perioadele de căldură extremă sînt tot mai frecvente, iar distribuția precipitațiilor este tot mai puțin previzibilă. În asemenea condiții, păstrarea apei în peisaj devine unul dintre factorii esențiali ai rezilienței agriculturii.

Totuși, perdelele forestiere îndeplinesc mult mai multe funcții.

Ele protejează solurile împotriva eroziunii eoliene.

Contribuie la acumularea zăpezii în timpul iernii.

Păstrează umiditatea în sol primăvara și vara.

Oferă adăpost păsărilor și insectelor.

Creează coridoare ecologice între diferite habitate naturale.

Reduc efectele furtunilor de praf și ale vînturilor puternice.

În esență, perdeaua forestieră funcționează simultan ca un sistem natural de climatizare, de protecție a solului și de conservare a biodiversității.

Interesant este faptul că pentru spațiul moldovenesc aceste plantații au și o valoare culturală aparte.

Timp de decenii, ele au făcut parte din peisajul rural obișnuit. Mai multe generații de locuitori ai satelor le-au perceput ca pe un element firesc al mediului înconjurător. La umbra lor se odihneau oamenii, acolo își găseau refugiu păsările, iar arborii deveneau repere naturale în vastitatea cîmpurilor.

În acest sens, perdelele forestiere fac parte și din patrimoniul etnobiologic al țării — din experiența acumulată de comunități în relația lor cu natura și cu peisajul agricol.

În ultimele decenii însă, multe dintre aceste plantații au fost neglijate sau distruse. În unele locuri arborii au îmbătrînit fără a fi înlocuiți. În altele, terenurile au fost arate. În unele cazuri, perdelele forestiere au fost afectate de tăieri ilegale.

Consecința a fost creșterea vulnerabilității peisajelor agricole la secetă și eroziune.

Astăzi, situația începe să se schimbe.

Noile programe de împădurire, preocupările legate de adaptarea climatică și discuțiile despre securitatea alimentară readuc în atenție rolul perdelelor forestiere. Tot mai mulți specialiști consideră că acestea trebuie privite nu ca un element secundar al agriculturii, ci ca o infrastructură esențială a acesteia.

Pentru ecology.md, această temă este deosebit de relevantă deoarece demonstrează o lecție importantă: uneori cele mai eficiente soluții ecologice există deja în jurul nostru. Nu este nevoie întotdeauna de tehnologii complicate sau investiții uriașe. Este suficient să redescoperim valoarea unor practici care și-au dovedit eficiența de-a lungul timpului.

În întreaga lume se vorbește tot mai mult despre soluțiile bazate pe natură — abordări prin care natura însăși contribuie la rezolvarea problemelor climatice și ecologice. Perdelele forestiere reprezintă unul dintre cele mai clare exemple ale acestui principiu.

Ele protejează simultan solurile, conservă apa, susțin biodiversitatea și ajută agricultura să se adapteze noilor condiții.

Poate tocmai de aceea, atunci cînd discutăm despre viitorul satului moldovenesc, ajungem inevitabil să redescoperim nu doar tehnologii noi, ci și acele elemente ale peisajului care și-au demonstrat utilitatea timp de generații.

Uneori, drumul spre viitor începe prin redescoperirea lucrurilor pe care le consideram cîndva firești.