Alimentele modificate genetic. Istoria unei escrocherii de proporții

/ Vizionări: 2788

ГМО. История одной большой аферы

Pentru început, este important să înțelegem un lucru principial: care e sistemul meu de coordonate, în baza căruia evaluez, de fapt, organismele modificate genetic (OMG-urile) ca fenomen practic. Iată care sînt concluziile mele despre acest lucru: În primul rînd, eu consider că produsele alimentare sînt cel mai puternic instrument de schimbare a lumii în mai bine sau în mai rău. În al doilea rînd, eficiența financiară de moment este doar o metodă de a măsura rentabilitatea agriculturii. Una, dar nu singura. În al treilea rînd, eu sînt sigur că în cazul în care lumea este construită greșit, aceasta nu înseamnă că nu poate fi reconstruită. Adică, simplul fapt că OGM-urile sînt deja parte a agriculturii în multe țări din întreaga lume, nu înseamnă, deloc, că de acum așa va fi întotdeauna.

Un alt moment important pentru mine e faptul că disputa actuală privind OMG-urile este examinată dintr-o perspectivă greșită. Aceasta este conversația orbului cu surdul. Există două poziții de bază. Prima constă în faptul că toate acestea sînt extrem de periculoase. În cazul în care se consumă porumbul-OMG mutația începe imediat. Cea de a doua poziție constă în a-i numi pe acei care împărtășesc prima opinie obscurantiști și adversari ai progresului. Aici disputa se încheie, de obicei. Mai exact, aceasta continuă foarte mult timp, dar prostește și incoerent. Oamenilor care sînt departe de medicină și știință, le este dificil să argumenteze productiv OMG-urile dintr-o asemenea perspectivă, dar și acelora care au tangențe cu lumea științei le este, de asemenea, dificil, căci există aceste poziții diametral opuse, care nu vor coincide niciodată.

„De aceea, am decis, în general, să exclud din mesajul meu pentru omenire, tema sănătății. Toate argumentele mele împotriva OMG-urilor nu au nici o legătură cu dauna, pe care i-o poate aduce consumatorului un OMG concret – porumbul”.

ГМО. История одной большой аферы

Care sunt cauzele tumorilor de cancer? (Video)
Care sunt cauzele tumorilor de cancer? (Video)

Introducere. Cîteva date despre OMG-uri

Pe marginea OMG-urilor se poartă multe discuții. Iar plantele-OMG, care ajung în rezultat la magazine sînt mult mai puține. Cele mai accesibile acum sînt: soia, porumbul, cartofii, sfecla de zahăr, orezul. Există și printre cele mai frecvente ingrediente din alimente: zahăr din sfeclă-OMG, ciocolată din soia-OMG etc. Un alt canal foarte important prin care ajung la noi OMG- urile o constituie hrana animalelor din industria alimentară. Porumbul și soia, modificate genetic, constituie în prezent baza lumii complexului mondial agroindustrial. În unele țări, pînă la 96 la sută din carne provine de la animalele hrănite cu OMG-hrană pentru animale.

Suprafețele ocupate de culturile modificate genetic − 175 de milioane de hectare în anul 2013 (mai mult de 11% din suprafețe cultivate din lume). Astfel de plante sînt cultivate în 27 de țări, pe scară largă în: Statele Unite, Brazilia, Argentina, Canada, India, China.

Totodată, începînd cu anul 2012 producția soiurilor de plante modificate genetic în țările în curs de dezvoltare a depășit volumul producției țărilor înalt dezvoltate. Din cele 18 de milioane de gospodării de fermieri, care cresc culturi modificate genetic, mai mult de 90% le revin fermelor mici din țările în curs de dezvoltare.

În Rusia, există interdicția cu privire la cultivarea plantelor modificate genetic în țară. Dar potrivit datelor Uniunii Cerealiere din Rusia, culturile modificate genetic necontrolate în Rusia constituie aproximativ 400 000 ha, aproape 200 000 dintre - porumbul. Potrivit directorului general al Institutul de Conjunctură a Pieţei Agrare – ICPA) Dmitri Rîliko, circa 5%, din porumbul și soia cultivate în Rusia sînt transgenice.

Aceasta este o situație tipică pentru Rusia, strictețea legii este compensată prin neobligativitatea respectării acesteia. O altă ilustrare minunată a aceluiași lucru "Cerințele veterinar-sanitare pentru importul în FR a cărnii și subproduselor din carne" ale Ministerului Agriculturii. Conform acestor cerințe în țară trebuie să fie importată doar "carne obținută de la sacrificarea animalelor care nu au primit alimente ce conțin materii prime, elaborate prin utilizarea unor tehnici de inginerie genetică". Dar mecanisme reale de verificare a cărnii importate nu sînt. Fiecare importă ce dorește. Și cu etichetarea alimentelor "produse făfă-OMG" e același lucru. Acest lucru îl poate scrie oricine.

Situația în Rusia este încă o ilustrare în plus a faptului că OMG-urile pătrund chiar și acolo, unde s-ar părea că nu ar trebui să existe.

Acum să trecem la ce e cel mai important lucru. Deci, de ce sînt eu împotriva? Eu cred că întreaga poveste cu OMG-urile este o escrocherie de proporții mari. O campanie de marketing mare, care nu e deloc inofensivă. În rezultat, viața de pe Planetă va fi mult mai nefavorabilă.

De ce? Să mergem mai departe ca să vedem.

Întreaga lume e în mîinile tale

OMG-uirle sînt un instrument excelent pentru ca piața alimentară mondială să fie reîmpărțită și să se afle sub controlul corporațiilor, în special, a uneia – "Monsanto".

ГМО. История одной большой аферы

Trei factori majori care ajută OMG-urile să cucerească lumea:

—Materialul semincer OMG în a doua generație își pierde deja caracteristicile. Nu are nici un sens să le semănați.

Companiile care produc semințe modificate genetic își patentează invențiile și interzic utilizarea semințelor în condiții diferite, decît acele stipulate în contract între agricultor și companie. Nici chiar să depozitați semințele pentru anul viitor nu este posibil. Aceasta este o încălcare a contractului și se urmărește penal.

- Polenizarea plantelor vecine de către acele modificate genetic, tradițional, duce la mutațiile celor normale, la pierderea caracteristicilor lor tradiționale.

Toate acestea duc la monopolizarea pieței. Agricultorii încep să cumpere semințe de la un singur producător. Lumea semințelor și a agriculturii este acum astfel construită, încît în cea mai mare parte ca producător figurează "Monsanto Corporation". Cîndva aceasta era cea mai mare companie de produse chimice din lume. Chiar și acum nu e nici pe departe ultima. A devenit cunoscută, spre exemplu, prin faptul că, în anii 1960 era producătorul de frunte al "Agent Orange", utilizat pentru distrugerea culturilor agricole și a vegetației în junglă în timpul Războiului din Vietnam. Pentru aceasta în anul 1984 compania a trebuit să plătească despăgubiri veteranilor Războiului din Vietnam. Potrivit datelor "Societății vietnameze a celor afectați de dioxină", circa un milion de oameni au devenit invalizi ereditari.

În anii 1990, compania a început să lucreze cu OMG-urile. Acum, mai mult de 50 la sută din toate culturile modificate genetic din lume sînt produse din semințe de "Monsanto". Totodată, "Roundup" este cel mai bine vîndut erbicid din ultimii 30 de ani. Aparține Companiei "Monsanto".

În martie 2005 "Monsanto" a achiziționat cea mai mare companie de semințe "Seminis", specializată în producția de semințe de fructe și legume, iar în anii 2007-2008 a înghițit 50 de companii producătoare de semințe din întreaga lume, după aceea fiind supusă unor critici dure. Principala învinuire: monopolizarea pieței.

"Producerea semințelor modificate genetic, care sînt rezistente la dăunători și erbicide, a adus capitalizarea a 44 miliarde $. În anul 2009 "Monsanto" a vîndut semințele și gene de 7,3 miliarde $. Venitul total al companiei în anul 2009 a constituit 11,7 miliarde $, venitul net fiind de 2,1 miliarde $. Vînzările au crescut cu 18% în ultimii 5 ani, iar rentabilitatea capitalului era de 12%". Vînzările au crescut continuu în toți acești ani, în anul 2013, inclusiv.

Producția de la fermele, care colaborează cu "Monsanto" constituind baza celor mai mari companii de produse alimentare din lume. Iată din această diagramă se vede influența companiei în cauză, ca să nu spunem mai mult, ea finind una considerabilă.

ГМО. История одной большой аферы

Structura industriei mondiale de producere a semințelor. Autorul schemei: Philip H. Howard, profesor asociat, Universitatea de Stat din Michigan

Fiecare fermier care cumpără semințele "Monsanto", semnează un acord cu privire la "drepturile de autor" ale companiei asupra semințelor. Acordul îi impune fermierului o mulțime de restricții. De exemplu, agricultorul nu poate depozita semințele pentru sezonul următor și să le folosească la discreția sa.

În anul 2011 a apărut filmul „Le monde selon Monsanto” ("Lumea vazută de Monsanto"). Documentarul relatează, în special, istoria fermierilor americani care se aflau în pragul falimentului, ca urmare a contractului cu compania.

Cea mai ilustrativă și instructivă în acest sens istorie a avut loc în India, unde sute de mii de fermieri au trecut la semințele modificate genetic de bumbac cu ajutorul campaniei guvernamentale de agitație, dar și a politicii de creditare.

Bumbacul genetic modificat a început să fie plantat de la începutul anului 2000. În 2006 a fost descoperită o adaptare a paraziților la bumbacul genetic modificat, care produc Bt-toxina. Au început bolile și recoltele slabe de tot. Către anul 2012 s-a creat situația că pe piață nu există, pur și simplu, oferte de semințe nemodificate genetic. Totodată, prețul semințelor modificate genetic cultivate a crescut în 10 ani de mai multe ori, depășind prețul semințelor obișnuite (de care nici nu prea poți face rost), de 3-7 ori.

După trecerea la semințele modificate genetic India a fost cuprinsă de un val de sinucideri ale agricultorilor. Ei nici nu puteau depozita semințele pentru plantare pentru anul viitor, dar nici să-și plătească datoriile. Potrivit datelor raportului elaborat de către Biroul Național de Înregistrare a Infracțiunilor din India, numărul sinuciderilor comise de către fermierii locali, a ajuns în anul 2009 la 17 000 de persoane. Incepînd cu sfîrsitul anilor '90 și pînă în 2008 s-au sinucis mai mult de 150.000 de fermieri indieni.

Această dorință de a comite suicidul era explicată prin faptul că în conformitate cu legile indiene datoriile nu treceau la membrii familiei fermierului. Dar acum, acest lucru s-a schimbat. În prezent, familia este responsabilă pentru datoriile fermierului care s-a sinucis.

Mai există un lucru, pe care este important să-l menționăm aici. Eu nu vreau să spun, deloc, că singurul motiv al acestor sinucideri a fost apariția semințelor modificate genetic. Sigur, există și alte motive. Dar, faptul că semințele modificate genetic sînt una dintre principalele cauze este, de asemenea, destul de evident. Anume "dependența narcotică" agrară: de credite sau tehnologii genetic modificate schimbă radical viața agricultorilor și îi privează de posibilitatea de a alege: să păstreze culturile pentru următoarea însămînțare, făcîndu-l total dependent.

În rezultat, vedem că OMG -urile ca fenomen practic al realității noastre sociale, economice și culturale duc la pierderea completă a suveranității fiecărui fermier în parte, fiecărei regiuni, fiecărui stat în parte.

Distrugerea biodiversității

Iată cîteva cifre care te înnebunesc complet. Pe parcursul ultimului secol în Statele Unite ale Americii s-au pierdut aproximativ 93% din soiurile de fructe și legume. În anul 1903 în SUA existau 408 soiuri de roșii, iar în 1980 deja mai puțin de 80. Erau 544 de soiuri de varză, 80 de ani mai tîrziu rămăseseră doar 28; salată verde - 497 și 37, respectiv, și așa mai departe.

Acest lucru s-a întîmplat din cauza globalizării pieței și a apariției semințelor de hibrizi, în loc de soiuri. Odată cu apariția OMG-urilor aceste procese au fost accelerate. În locul sutelor vin, în cel mai bun caz, zeci, de legume și cereale de același fel în întreaga lume.

ГМО. История одной большой аферы

Pe mine ca pe un gurmand neliniștit, care gîndește cu stomacul, nu cu capul, mă revoltă în acest caz cel mai mult dispariția posibilității de a pleca în regiunea Vladimir pentru castravetele Viaznikovski sau la Iaroslavl pentru ceapa Danilovski. Eu vreau foarte mult ca fiecare regiune, dar mai bine chiar și fiecare sat să-mi dea șansa de a le încerca la gust. Eu vreau o diversitate mare de legume. Multe cereale diferite. Multe plante diferite. Eu nu vreau ca toată lumea să-mi dea Bt-porumbul «StarLink», vreau să cultiv în Mexic soiuri vechi de porumb. Vreau ca varietățile regionale să-i bucure pe consumatori prin varietate, fiind păstrate tradițiile agricole și gastronomice locale. Și așa mai departe. În general, multe îmi doresc.

Să presupunem că toată această "listă" de dorințe a mea poate fi din cauza "originalității" structurii mele interioare. La urma urmei: mănîncă, ceea ce ți se dă! Dar și aici apare o problemă. Chiar dacă uităm de stomacul, care-i dictează capului condițiile sale, cu OMG-urile, în sensul biodiversității, totul e foarte îngrijorător.

Iată ascultați-l pe biologul și luptătorul pentru biodiversitate Cary Fowler: "Diversitatea culturilor agrare constituie baza biologică a agriculturii, iar toate încercările industriei alimentare moderne de a standardiza și universaliza soiurile duce la degenerarea culturilor și foamete pe viitor". Odată cu dispariția diversității soiurilor și speciilor cresc riscurile bolilor epidemice în rîndul plantelor. Epidemia cuprinde mult mai simplu Planeta, în cazul în care i se opune doar un singur soi (două, trei, cinci) de porumb în loc de 120, așa cum se întîmpla nu demult. Aceasta înseamnă că OMG-urile sînt calea riscului sporit de foamete. Și nu invers, cum încearcă să ne spună apărătorii OMG-urilor ("vom hrăni întreaga Africă").

După cele citite și văzute se vor găsi și dintre aceia care mă vor întreba: "Și ce au a face aici OMG-urile? La urma urmei, noi pierdem biodiversitatea pe parcursul întregului secol XX".

Vă răspund. OMG-urile, în acest caz, sînt un catalizator puternic pentru aceste procese.

A) economic – despre care v-am vorbit în prima parte.

B) biologic. Polenizarea sau contaminarea transgenică duce la moartea soiurilor. "Împerechere aleatorie" - cum numește acest fenomen compania "Monsanto".

Iată un exemplu și pentru acest caz. În Mexic, locul de naștere al porumbului, a fost depistat un soi de porumb, în ADN-ul căruia sînt OMG-uri. Deși nu l-a plantat nimeni acolo. Mai mult decît atît, culturile de porumb modificate genetic sînt interzise de lege în Mexic. Dar după stabilirea unei zone comerciale de liber schimb cu Statele Unite și Canada, porumbul din Statele Unite a început să apară pe piață. Acesta era de 2 ori mai ieftin, dar chiar dacă exista interdicția privind plantarea porumbului modificat genetic în Mexic s-a produs amestecarea soiurilor. Institutul Ecologic de Stat din Mexic a efectuat un studiu, confirmînd infectarea.

Există o versiune cum că această infectare nu este întîmplătoare, aceasta fiind o parte a unei acțiuni planificate. Așa sau altfel rezultatul oricum e unul. Soiurile tradiționale de porumb din Mexic sînt acum în pericol.

Un alt exemplu. În Paraguay legalizarea semințelor de OMG-uri s-a produs după penetrarea lor în țară. Acolo funcționau interdicții asupra cultivării semințelor modificate genetic. Dar, de fapt, s-a dovedit că întreaga țară este deja "infectată" sau "împerecheată aleatoriu". Oricum nu s-ar numi rezultatul e unul și același. Adică, au permis, pur și simplu, ceva care s-a întîmplat deja. S-a dovedit că nu mai e nimic de salvat. Soiurile locale au degenerat.

Distrugerea modului tradițional de viață

În spatele biodiversității stă nu doar mîncarea. În spatele fiecărui soi se ascunde o istorie proprie, modul propriu de viață materială și spirituală a unui sau altui loc de pe Planetă. Varietatea regională este simbolul vieții locale. Atunci cînd consumatorul preferă varietatea regională și-i înțelege virtuțile sale gastronomice, ca urmare, el finanțează acest mod foarte special de viață, care este modul principal de păstrare a soiurilor.

Businessul mare distruge viața comunității locale tradiționale, modul de viață al acesteia, cultura materială și spirituală, specifică regiunii.

Din păcate, în Rusia, situația culturii agricole regionale și a comunităților rurale locale din jurul acesteia a suferit mult în secolul al XX-lea, în rezultatul evenimentelor bine cunoscute. În acest caz, din fericire, OMG-urile nu au pătruns în Rusia atît de mult ca în alte țări. De aceea, o să vă dau un exemplu a modului în care OMG-ul distruge modul tradițional de viață, tot din Paraguay.

După ce prețurile mondiale la soia au crescut de cîteva ori, pămînturile de aici au început să fie cumpărate masiv. Mai mult de 70 de procente din terenul arabil aparține în prezent în proporție de 2 la sută populației locale și străinilor. Aceasta a fost prima lovitură asupra comunităților locale. Dar principala și cea mai eficientă a fost trecerea la soia modificată genetic. Utilizarea masivă a "Roundup" și a soiei modificate genetic de către acei care nu locuiesc pe acest pămînt, a condus la aceea că acest lucru era făcut fără a fi luate în considerare interesele populației locale. Au fost depistate mii de cazuri de otrăviri ale surselor de apă cu pesticide, a animalelor de la ferme și așa mai departe. A început exodul în masă a țăranilor la orașe.

OMG-urile nu sînt deloc ecologice

Programul privind cultivarea plantelor modificate genetic implică utilizarea erbicidelor și pesticidelor. Iar acest lucru înseamnă otrăvirea solului și a apelor subterane. În cazul în care agricultorul decide brusc să utilizeze semințele modificate genetic fără cele mai multe dintre aceste erbicide și pesticide el va arata ca un nebun. Acest lucru nu are nici un sens economic.

Aici mă pot contrazice din nou unii, argumentînd că culturile modificate genetic necesită mai puține pesticide, decît hibrizi și soiurile care au fost utilizate recent. Eu vorbesc însă reieșind din principiile agriculturii ecologice, care respinge utilizarea tuturor pesticidelor. De aceea, pentru mine, ruptura are loc aici. A nu utiliza deloc sau a utiliza mai puțin (ceea ce nu este, de fapt, adevărat – despre asta mai jos), dar întotdeauna.

Plantele modificate genetic sînt rezistente la erbicide. Ele sînt create special în acest fel. De exemplu, erbicidul "Roundup". Acesta este conceput pentru a ucide toate buruienile. Plantele modificate genetic supraviețuiesc însă în acest caz. "Roundup" – este erbicidul cel mai bine vîndut din ultimii 30 de ani. De curînd textul publicitar al acestui erbicid spunea: "Produsul se degradează rapid în sol și nu dăunează mediului înconjurător". Pe cazul acestui slogan, în Franța, a fost intentat un proces. Instanța franceză a constatat sloganul ca fiind "înșelăciune". Un studiu realizat special a constatat că doar 2 la sută din erbicid se descompune în sol.

Ce s-a întîmplat ca rezultat? "Roundup" tot mai domnește încă peste tot în lume, inclusiv, în Rusia. Dar inscripția "se descompune ușor în sol" a fost pur și simplu îndepărtată de pe etichete și din publicitate.

În plus, plantele modificate genetic conțin Cry-toxina sau Bt-toxine (specii specifice de toxine proteice), acestea au fost făcute special pentru ca planta însăși să aibă rolul de insecticid. Insecticidele sînt preparate chimice pentru distrugerea insectelor dăunătoare. În așa mod, aceste plante trebuie ele însele să ucidă paraziți și să se protejeze. A atacat vreo creatură porumbul, a și dat imediat ortul popii.

Poziția producătorilor de semințe modificate genetic referitor la această temă este următoarea: sînt eficiente, căci reduc riscurile pierderii recoltei. Acest lucru face ca produsul dvs. să fie mai ieftin și mai competitiv. Și, desigur, aceste toxine sînt complet inofensive pentru om și pentru sol.

Despre eficacitate voi vorbi mai jos, în privința sănătății oamenilor, am promis sa nu vorbesc, deci doar un pic despre sol și insecte.

Bt toxinele ajung în mediul înconjurător în trei moduri:

- În rezultatul eliminării din sistemul radicular;

- În cazul răspîndirii polenului de vînt;

- În timpul recoltării. Prin resturile vegetale de pe cîmp. Aproximativ 10 la sută din toxine ajung astfel în sol.

Cîteva observații din lumea științei:

- A fost fixat un efect negativ asupra rîmelor, care prelucrează solul contaminat.

- Impactul negativ al polenului asupra larvelor de fluture. Inclusiv, a fluturilor Monarch. Despre acest lucru s-a scris mult, nu numai în revistele științifice. De exemplu, aici, dar și acolo.

- Impactul negativ asupra buburuzelor. În anul 2009, în Germania, din această cauză, a fost introdusă interdicția privind plantarea porumbului MON810, care este deosebit de rezistent la sfredelitorul european al porumbului.

După cum se spune, trageți propriile concluzii.

ГМО. История одной большой аферы

Eficiența economică?

Economia, eficiența, productivitatea - acestea erau atuurile OMG-urilor, cu care, pînă de curînd, excelau toți adversarii. "Sînteți împotriva OMG-urilor? Sînteți împotriva progresului! Sînteți împotriva faptului că civilizația trebuie să tindă spre eficiență!"

În anul 2013, revista americană "Modern Farmer" a publicat un studiu cu privire la porumbul și soia modificate genetic. Esența căruia constă în faptul că, timp de cîțiva ani de utilizare a porumbului și soia modificate genetic acestea își pierd avantajele la productivitate. Paraziții se adaptează la toxine, buruienile la pesticide, iar cultivarea unui astfel de porumb devine o plăcere costisitoare și lipsită de sens: "Deja peste cinci ani, utilizarea semințelor de porumb modificate genetic pentru fermier se dovedesc a fi mai scumpe, decît semințele tradiționale. Prețul de cost al produsului crește cu aproape 160 $ la fiecare hectar".

Revista povestește, inclusiv, povestea fermierului Christopher Heydrich din Iowa. Chris însuși povestește că plantele modificate genetic au mers bine o perioadă. O genă făcuse ca soia să fie rezistentă la erbicidul glifosat. Alta proteja porumbul de viermii rădăcinilor și sfredelitorul european al porumbului. Ce s-a întîmplat? "Cinci ani a mers. Iar acum și viermele s-a adaptat și buruienile sînt mai rezistente! Mama Natura se adaptează. Și nu e vorba doar de faptul că semințele sînt scumpe (sacul de semințe de porumb modificate genetic costă cu $ 150 mai scump, decît cel obișnuit), ci, de asemenea, că OMG-urile obligă fermierii să folosească mai multe substanțe chimice. În ciuda rezistenței teoretice a semințelor modificate genetic față de viermii rădăcinilor în timpul sezonului de plantare, am pulverizat de două ori și porumbul obișnuit și pe acel care conține OMG, erbicide și pesticide".

Potrivit datelor Companiei Americane de Protecție a Consumatorilor Food & Water Watch, utilizarea erbicidelor și pesticidelor a crescut cu 26 la sută, din cauză că s-a mărit rezistența buruienilor. Astăzi, în Statele Unite ale Americii, 61,2 milioane de acri de teren arabil au fost împînzite cu buruieni rezistente la glifosat.

Și ca înainte de căderea cortinei, un pic din iubitul meu astăzi Paraguay. "Încercarea de a cultiva soia modificată genetic în Paraguay a eșuat", se spune într-un comunicat al Asociației Fermierilor din Paraguay. Declarația fermierilor a confirmat-o și reprezentantul Ministerului Mediului din Paraguay, Alfredo Molinas, care a vizitat provincia Alto Parana și Canindeyu, unde este cultivată soia modificată genetic. "S-a pierdut 70 la suta din recoltă", a declarat Molinas ediției paraguayane "La Nacion". Potrivit reprezentanților asociațiilor de fermieri, soiurile de soia transgenice nu pot rezista nici chiar perioadelor scurte de secetă din regiunea Paraguay. În unele cazuri, acest lucru duce la distrugerea întregii recolte".

Concluzii

Încă o dată vreau să subliniez faptul că cel mai popular subiect printre oponenții OMG-urilor - tema sănătății umane – a rămas în afara parantezelor. Și nu pentru că eu o cred nerezonabilă, ci tocmai pentru că am vrut să demonstrez că acesta nu este factorul determinant în lupta mea personală împotriva OMG-urilor. Sănătatea aici nu este cel mai important lucru, căci tehnologiile OMG-urilor nu au fost inventate pentru a dăuna sau a ajuta sănătatea, poate că aceasta este doar una dintre consecințele acestei invenții. În afară de aceasta din cauză că acest subiect a cooptat cel mai mare număr de mituri și legende și așa mai departe, iată de ce am evitat cu grijă subiectul. Dar totuși trebuie remarcat faptul că, cu această ocazie, în lumea științei, ca să o spunem delicat, sînt expuse multe puncte de vedere diferite.

Principalul lucru pentru mine este că OMG –urile nu sînt un mijloc de a salva sau de a otrăvi pe cineva. Aceasta este strategie de marketing, de monopolizare totală a produselor alimentare mondiale de pe planetă. Și concentrarea întregii puteri (sau cel puțin, în sectorul alimentar), în mai multe corporații (în principal, într-una singură). Iar o asemenea strategie impune toate acele riscuri, despre care am scris. Riscuri, care pentru mine personal, sînt absolut nepermise. Pentru mine OMG-urile sînt un fenomen inacceptabil din punctul de vedere al poziției mele civice. După părerea mea, lumea poate că ar trebui să fie construită mai bine, să fie mai diversă, mai plină de dreptate și, la naiba, mai gustoasă.

Anume de aceea, eu consider OMG-urile una dintre cele mai mari escrocherii din lume. Iar această înșelătorie sub fanfare și dezbateri științifice cu privire la necesitatea rentabilității economice se desfășoară în fața ochilor noștri și în stomacurile noastre.

P. S. Perspectiva Rusiei

În cazul în care Rusia reușește să fie o țară complet liberă de OMG-uri, iar o asemenea șansă pînă cînd există, atunci noi vom avea o oportunitate excelentă de a deveni lideri mondiali la producția produselor ecologice (vor mai trebui făcute multe pînă atunci, dar fără o poziție dură privind OMG-urile orice altceva este lipsit de sens). Iată o așa hartă a lumii, nu numai că va deveni o reflectare a realității agrare, dar, de asemenea, un simbol al transformării țării noastre în liderii mondiali ai mișcării ecologice. Iar acest lucru, credeți-mă este mai puternic, decît orice revoluție națională.

ГМО. История одной большой аферы

Răspîndirea semănăturilor cu OMG-culturile de pe glob. Rusia una dintre puținele țări cu spații verzi.

Boris Akimov