Animalele se schimbă împreună cu natura: studierea lupilor

Studiind lupii care trăiesc în Parcul Naţional Yellowstone, o echipă de cercetători a creat un nou model pentru înţelegerea modului în care caracteristicile ecologice şi evolutive ale populaţiilor de animale variază simultan cu mediul înconjurător. Cercetătorii au înregistrat datele obţinute în Parcul Naţional timp de peste 15 ani, inclusiv informaţii cu privire la mărimea corpului şi culoarea blănii la lupi, precum şi numărul populaţiei deosebit de fluctuante care, conform ultimei numărătoare, a fost de aproximativ 97 de specii.

"Concluziile pe care le-au făcut savanţii, indică faptul că biologii ar trebui să înceteze să evalueze mărimea populaţiei în izolare de proprietăţile sale. Schimbările în mediul înconjurător întotdeauna fac ajustări în ecologie şi evoluţia speciilor",- explică Tim Coulson, un cercetător de la Kings College din Londra.

Lupii din Parcul Naţional Yellowstone

O echipă internaţională de experţi pe lupi, geneticieni şi statisticienii, au început colectarea datelor în Parcul Naţional cînd lupii, care au lipsit în rezervaţie naturală timp de 70 de ani, au reapărut în 1995 şi 1996. Timp de şapte ani, populaţia recent apărută din 40 de specii a crescut în mărime pînă la 180 de lupi. Numărul populaţiei a variat, pînă ce în anul 2008 nu s-a produs o reducere drastică. Cercetătorii au unit datele cu informaţiile genetice şi alte caracteristici ale lupilor.

Potrivit lui Coulson, biologii şi experţii care studiază populaţiile de animale în sălbăticie, au observat în ultimul deceniu că cu schimbarea mediului în care trăieşte specia, este vorba de schimbările climatice, introducerea speciilor noi, bolile epidemice, etc., nu numai că se poate modifica populaţia, numărul de specii, dar şi caracteristicile animalelor. Dlui a menţionat că acesta este un fenomen destul de comun, însă nu a fost posibil să se înţeleagă de ce el se produce. Animalele se schimbă împreună cu natura.

Cercetătorii au folosit statisticile pentru a determina anii care au fost "buni" sau "răi" în termenii de supravieţuire a lupilor, de creştere şi de fertilitate. Aceşti factori au fost afectaţi de schimbările ecologice, inclusiv disponibilitatea hranei, concurenţa, boli şi clima. Savanţii au folosit aceşti coeficienţi de supravieţuire pentru a înţelege modul în care aceste condiţii ecologice afectează diferite caracteristici ale lupilor. Cercetătorii au remarcat faptul că au reuşit să descopere cîteva detalii importante, cum ar fi, de exemplu, faptul că populaţia a fost afectată mai mult cînd anii negativi au urmat unul după altul, decît atunci cînd anii răi au fost înlocuiţi cu cei buni.

"Da, un an prost are un efect de termen scurt, dar, în cele din urmă, pentru o populaţie este mult mai rău dacă se impune o lungă serie de condiţii severe, - povesteşte Coulson. - Nu avem date pentru a înţelege cu exactitate ce anume face un an bun sau rău". Potrivit savantului, astfel de factori cum ar fi disponibilitatea hranei şi bolile, cu siguranţă, joacă un rol important.
Cercetătorii de asemenea au observat că aceste schimbări pot avea o influenţă diferită şi uneori contradictorie asupra ciclului de viaţă al lupilor sau al altor animale studiate. Supravieţuire, reproducere şi dezvoltarea individuală sunt trei caracteristici cheie ale populaţiei şi toate ele pot, în moduri foarte diferite, răspunde la schimbările mediului înconjurător. În funcţie de reacţie se va crea un impact asupra populaţiei.

Prezicerea schimbărilor viitoare

Acelaşi model după cum reacţionează lupii la schimbările ecologice poate fi utilizat pentru alte animale şi chiar insecte şi plante. Schimbările în mediul înconjurător nu afectează ecologia sau evoluţia unei populaţii a parte, ci influenţează în acelaşi timp. Şi modificările ecologice, şi cele evolutive pot apărea în cadrul populaţiei care este expusă la schimbările ecologice.

De exemplu, cercetătorii pot modela comportamentul rozătoarelor şi altor dăunători, pentru a stabili cum aceştia vor reacţiona la înlocuirea plantaţiilor verzi cu o parcare auto. Nu se poate presupune că schimbările în mediul înconjurător vor duce neapărat la o scădere a populaţiei, aceasta poate creşte, de asemenea. Ca răspuns la anumite schimbări în mediul înconjurător poate fi şi un exces de o specie a rozătoarelor.

Sursa: facepla.net