Armenia abandonată: Karahunj

Una dintre cele mai vechi structuri megalitice din lume, Karahunj, se află în provincia Syunik, în apropierea orașului Sisian. Din drum pot fi văzute pe câmpii arse rânduri de giganţii monoliți roșu-brun. Blocuri ascuţite de doi metri se întind de la nord la sud, acoperind o suprafață destul de mare. În centru, ele formează un cerc perfect.

Este dovedit faptul că Karahunj este cel mai vechi observator creat de civilizația umană. El fost construit în secolul al VI-lea î.Hr. În multe stele sunt găuri care se potrivesc exact cu locația aştrilor de pe cer. Astfel de structuri, oamenii de ştiinţă au descoperit în multe părți ale Europei. Cea mai renumită dintre ele este Stonehenge din Anglia, construit în secolul al II-lea î.Hr.

Ipoteză neordinară referitoare la funcțiile Karahunj a fost propusă în 1992 de cercetătorii din Kiev R. Furdui și Iu.Şvaidak, care cred că structurile megalitice Karahunj ar putea fi dispozitive tehnice complexe - și anume - generatoare de oscilații acustice sau electronice.

În studiul Karahunj un timp îndelungat a fost angajat un proeminent savant armean Paris Heruni. Profesorul Heruni a dovedit că Karahunj este mult mai vechi decât Stonehenge și piramidele egiptene. Structurile de piatră Karahunj nu au fost utilizate ca mormintele, ci au servit ca un templu al Zeului soarelui şi în acelaşi timp au fost observatorul vechi, deoarece găurile din roci corespund locației stelelor de pe cer, ceea ce dovedește că oamenii din acea vreme ştiau despre lumea și universul mult mai mult decât vă puteți imagina.

Din păcate, astăzi pe teritoriul uneia dintre cele mai vechi observatoare din lume pasc vacile. Prezența lor aici nu mai surprinde localnicii, deși nu poate să nu indigneze persoanele conștiente de importanța acestor pietre. Vacile pasc în Karahunj pe fundalul tablei cu inscripţia:''Nu atingeţi pietrele, păstraţi zona curată''. Teritoriul Karahunj nu este îngrădit. Poate că gardul ar evita o vecinătate foarte apropiată a istoriei antice cu zootehnia modernă.

Autor: Aşot Pogosian