„Căciula de gheaţă” a Rusiei ar putea să dispară

Suprafaţa permafrostului din nord-estul Rusiei se poate reduce cu o treime pînă la jumătatea secolului, consideră oamenii de ştiinţă. Ei avertizează în legătură cu o posibilă înmlăştinire a unor teritorii uriaşe.

Topirea gheţarilor poate fi periculoasă atît pentru natură, cît şi pentru viaţa populaţiei locale. Însă este imposibil să poată fi împiedicat acest proces, ne rămîne doar să urmărim cum decurg lucrurile.

Prognozele privind topirea „căciulii de gheaţă” a Rusiei nu sînt deloc îmbucurătoare. Potrivit celor mai pesimiste prognoze, gheţurile din Siberia pot dispărea în totalitate deja spre sfîrşitul deceniului. Alţi oameni de ştiinţă preconizează reducerea lor cu o treime pînă la jumătatea acestui secol. Îngheţul ocupă două treimi din teritoriul Rusiei. Deja acum ţara simte urmările economice ale reducerii stratului de gheaţă, consideră cercetătorul Iuri Badu.

„Urmările economice ale topirii permafrostului nu sînt îmbucurătoare. Clădirile, liniile de înaltă tensiune, infrastructura sînt supuse unui proces de deformare şi distrugere treptată. Acestea au fost construite ţinîndu-se cont de starea îngheţată a solurilor pe care se află.

Procesul de topire a permafrostului durează de ani de zile. În aceşti ani clădirile au început deja să se deformeze, de aceea procesul trebuie monitorizat permanent. Distrugerile catastrofale sînt posibile doar acolo unde nu se face o monitorizare exactă”.

Totuşi topirea gheţurilor din Siberia nu este atît de periculoasă ca altă catastrofă care poate avea loc din vina omului. Circulaţia Gulfstream, care încălzeşte Europa şi o parte din Rusia, se poate opri. Potrivit oamenilor de ştiinţă, la acest lucru a contribuit în mare parte avaria din Golful Mexic. Produsele petroliere scurse în ocean au format un fel de baraj, care împiedică circulaţia curentului. Urmările încetinirii vitezei curentului sînt imprevizibile, afirmă biofizicianul Aleksei Karnauhov.

„Putem să avem peste 50 de ani deşert în Siberia: dune cu nisip încins sau, dimpotrivă, un „deşert de gheaţă”. Această situaţie are legătură cu probabilitatea mare a opririi circulaţiei Gulfstream. Cel mai mare pericol constă în faptul că îngheţul dispare în regiunile cele mai populate. Poate fi afectată, în principal, partea sudică a Siberiei, unde trăiesc cei mai mulţi oameni. Iar acest fapt poate avea urmări economice negative uriaşe pentru ţară”.

Oamenii de ştiinţă sînt de acord că topirea „căciulii de gheaţă” a planetei nu mai poate fi oprită. Chiar dacă întreaga umanitate ar înceta brusc emisia de gaze de seră, încălzirea oricum ar continua din inerţie încă cel puţin două decenii. Şi, potrivit specialiştilor, singurul lucru pe care îl poate face omul este să se adapteze la noile condiţii.