Calaraşovca – o mănăstire în inima naturii

Mănăstirea Adormirea Maicii Domnului de la Calaraşovca este situată în rezervaţia naturală Calaraşovca, la 5-6 km la sud-est de oraşul Otaci şi include malul drept abrupt al rîului Nistru şi rîpa de la Calaraşovca cu adîncimea de 150 m. Valea ponorului se numeşte „Valea Bradului”. Mănăstirea este situata la ieşirea din defileu şi este împrejmuită din 3 părţi de stînci şi pădure. În vîrful uneia dintre stînci de deasupra mănăstirii poate fi văzut schitul-peşteră şi crucea instalată alături de el. Aici, cu aproximativ 500 de ani în urmă s-a stabilit un călugăr, iar schitul său a servit drept temelie pentru viitoarea mănăstire. Mănăstirea a început cu construirea unei biserici de lemn în locul căreia în anul 1780 a fost construită una din piatră, care cu hramul Adormirea Maicii Domnului, aceeaşi denumire a primit-o şi mănăstirea. Prin anii ’70 ai secolului al XX-lea încă mai era întreagă clopotniţa unicat din lemn. Mai tîrziu, însă, aceasta a fost distrusă, iar în locul ei a fost construită o clopotniţă din piatră.

În anul 1853, cu ajutorul generalul-maior Nikolai Cerchez şi al familiei sale, cu mijloacele băneşti ale principesei Elena Cantacuzino, pe teritoriul mănăstirii a fost construită cea de-a doua biserică din piatră. Ea a fost sfinţită la 6 decembrie în acelaşi an, de ziua Sf. Mitrofan de Voronej. Biserica a fost finalizată de egumenul Ion în anul 1911.

Pînă în anul 1916, mănăstirea de la Calaraşovca a fost de călugări, apoi a fost transformată în mănăstire de maici. La 8 iunie 1961 mănăstirea a fost închisă. Iconostasul a fost distrus, icoanele confiscate. În mănăstire a fost deschis un dispensar pentru bolnavii de tuberculoză, iar apoi o şcoală pentru copiii retardaţi mintal. După aceasta o perioadă îndelungată de timp mănăstirea a stat în paragină.

În anul 1991 mănăstirea a fost reîntoarsă credincioşilor. În toamna anului 1999 a fost încheiată restaurarea Catedralei Sf. Mitrofan. Ea a fost pictată de Pavel Guţu din Briceni. Iconostasul a fost făcut de către Leonid Romadin. În prezent, a fost practic încheiată restaurarea Bisericii Adormirea Maicii Domnului, construită în stil străvechi moldovenesc. Restaurarea mănăstirii a fost posibilă datorită numeroaselor donaţii a enoriaşilor, precum şi a acelora din Rusia şi Ucraina.

Chiar din spatele zidului mănăstirii începe rezervaţia, iar dacă mergem pe cărăruşele de pădure şi trecem podurile ajungem în adîncul defileului. Aici se află trei izvoare, considerate curative, e şi un loc de odihnă amenajat pentru turişti. Pe fundul defileului curge un pîrîiaş, care creează pe alocuri mici cascade şi praguri. Aici este întotdeauna răcoare şi sumbru, soarele practic nu pătrunde printre coroanele aplecate ale copacilor. În partea sa de sus defileul este greu de trecut, căci pe alocuri trecerea este barată de bolovani de piatră şi copaci căzuţi. În liniştea răsunătoare se aude doar susurul pîrîului, şi, rareori, cîte un tril de păsări. Aceste locuri sînt vizitate în ultimii ani de un număr mare de turişti şi pelerini, dintre ei mulţi sînt din străinătate, în primul rînd din Ucraina, România şi Rusia. Trebuie să vă spunem, că părăsind mănăstirea şi rezervaţia am realizat că ne simţim odihniţi şi împăcaţi.