Caracuşenii Vechi – un monument al naturii în aer liber

Caracuşenii Vechi este un sat şi comună din raionul Briceni. Satul este aşezat pe malul drept al pîrîului Lopatnic, la 15 km de staţia de cale ferată Lipcani, la 40 km de orașul Edineţ şi la 227 km de Chişinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituie 4198 de oameni. Caracuşenii Vechi se învecinează la nord cu satul Tabani, la sud cu satul Corjeuţi, la nord-est cu satul Berlinţi, la est cu satul Ghilavăţi, la sud-est cu satul Constantinovca, la nord-vest cu satul Trestieni.

Primii oameni s-au aşezat cu traiul pe hotarul satului circa 6000 de ani în urmă formînd cinci aşezări, care ulterior au dispărut. Prima atestare a satului Caracuşeni, sub numele Carapuşceni din ţinutul Hotin, aşezat pe vechea moşie Duşceni (astăzi dispărută), datează din mai 1575, cînd Petru Şchiopul întăreşte împărţirea de moşii făcută de urmaşii lui Luca Arbore. Satul Carapuşceni i-a revenit Anei, o descendentă a hatmanului Luca Arbore. Pe parcursul secolului al XVI-lea, satele vor rămîne în proprietatea familiei Arbore, Petru Şhiopul reîntărind actele de proprietate în iunie 1588.

Satul Caracuşenii Vechi este amplasat în formă de amfiteatru, pe o suprafaţă de 185 ha, la poalele cîtorva stînci– Huci, Stînca cea mare, Stînca Boilor, Ţiglău, Stînca Neamţului, Tătaru şi în sfîrşit un munte de piatră despicat în două cu pîlcuri de arbori verzi. Tot aici se află o peşteră care desparte aproape perpendicular Caracuşenii Vechi de Corjeuţi „Borta Ciuntului” - o locuinţă cu două camere a unui haiduc viteaz pe nume Ciuntu, apărător al ţăranilor din Caracuşeni.

În satul Caracuşenii Vechi se afla moşia scriitorului Constantin Stamati-Ciurea, unde în 1860 se retrage acesta, consacrîndu-se activităţii literare, picturii, fotografiei, astronomiei. În 1988, cu prilejul comemorării a 160 de ani de la naşterea scriitorului, a fost inaugurat la Caracuşenii Vechi, în localul şcolii, un muzeu consacrat vieţii şi operei lui C. Stamati-Ciurea, iar în 1993 i-a fost înălţat un bust.

Prin sat trece rîuleţul Lopatnic, 15 izvoare naturale, 2 sonde arteziene care asigură cu apă potabilă elevii liceului, copii din grădiniţă şi o parte din populaţia satului, 10 iazuri dintre care 2 sînt fără scurgere amplasate mai sus de nivelul pîrîului - sînt monumente naturale ocrotite de stat.