MOLDOVENII.MD

Casa mea ecologică — cetatea mea

Casa mea ecologică -  cetatea mea

Dacă consideraţi că casa dvs. este un adăpost sigur de pericole ecologice şi mediului înconjurător poluat după fereastră,  greşiţi profund. Pericolele ne pândesc şi în propria locuinţă. Din fericire, este mult mai uşor să rezolvăm problemele ecologice ale încăperilor de locuit, decât să le înfruntăm pe o scară globală.

Produse chimice periculoase pentru sănătatea, poluări şi alte reactivi, ne pîndesc peste tot. Chiar şi atunci când şedem pe canapeaua preferată şi ne uităm la TV. Ştiaţi că particulele de ţesut care acoperă canapeaua, se desprind şi nimeresc în nas, gură şi plămâni? Chimistul german Michael Braungart susţine că ţesuturile conţin, în mod normal, "materiale mutagene, metale grele, produse chimice periculoase şi vopsele, care sunt adesea oficial considerate a fi dăunătoare pentru sănătate – însă este adevărat că, atunci când astfel de ţesături sunt vândute consumatorilor, acest fapt nu este subliniat. Braungart a realizat experimente cu desăturarea gazelor (Fenomenul de dizolvare (absorbţie) şi degajare (eliminare) a gazelor în şi respectiv din lichide, stau la baza explicării fenomenelor de saturare, desaturare – Wikipedia) asupra obiectelor de utilizare de zi cu zi, cum ar fi covoare, jucarii de plastic şi aparate electrice de ras, pentru a analiza cantitatea emisiilor de gaze, produse de ele. Printre cele mai mari dăunători au nimerit tapete de vinil şi acoperiri de podea, imprimante laser şi copiatoare (praf din cerneală utilizată se inhalează uşor), clei, vopsele şi aparate electrice de uz casnic, în special, televizoare şi maşini de spălat. Verdictul? “Aerul din interiorul încăperilor este chiar mai poluat decât pe străzile megaoraşelor, - a spus omul de ştiinţă. – În plus, în apartament aveţi aer închis într-o cameră, în timp ce afară aburile nocive într-un fel se dizolvă de vânt”.

Această opinie este susţinută de un număr tot mai mare de alte observaţii ştiinţifice. Agenţia pentru Protecţia Mediului din SUA (EPA) pentru prima dată a dat alarma privind calitatea nesatisfăcătoare a aerului în case, în 1986. Biroul de Cercetare în Construcţii din Marea Britanie (BRE) a publicat date înfricoşătoare ale cercetărilor sale în 1996. Cu toate că în Europa există standarde obligatorii pentru anumiţi poluanţi ai aerului, încă nu există nici un fel de acte de reglementare pentru aerul în încăperi.

Noi petrecem o mare parte din viaţă în interiorul încăperilor, fie în case, birouri, instituţii de învăţământ sau magazine. Studiile efectuate în Europa şi America, arată că, în medie, 90% din timpul nostru se petrece sub acoperiş. Totodată, noi suntem ceea, ce respirăm. Totul ce este în aer, în cele din urmă, se dovedeşte a fi în corpul nostru, calitatea aerului este vital necesară.

Majoritatea poluanţilor aerului în interiorul încăperilor provine din aceste încăperi. Potrivit cercetărilor lui Baumgart, aproape totul de ce ne folosim, emite particule solide sau un număr de gaze, mai ales atunci când este vorba de produse noi. Obiecte de uz casnic - covoare, draperii, aparate electrice, produse de fabrică şi produse de curăţare, printerii de lazer, fotocopieri emit substanţe organice volatile care fac parte de aer din interior.  Aceste substanţe solide sau sub formă de lichid, la temperatura camerei, se transformă în gaze sau eliberează acestea (un proces numit desaturarea gazelor). Acesta este cel mai frecvent tip de gaze care pot fi găsite în încăperi şi nu prezintă nimic bun. Impactul negativ al acestora asupra sănătăţii se poate aplica la nivelul ochilor, nasului şi nazofaringe, acestea pot provoca dureri de cap, pierderea coordonării, greţuri şi deteriorarea ficatului, rinichilor şi a sistemului nervos central. Este cunoscut faptul, că unele dintre aceste gaze sunt sau se presupune că sunt responsabili pentru dezvoltarea cancerului la oameni.

Dr. Derrick Crump, expert BRE în domeniul calităţii aerului în încăperi, a declarat că în cadrul încăperilor concentraţia substanţelor volatile,  în medie, este de 10 ori mai mare decât pe stradă. Ceea ce agravează şi mai mult situaţia, că în cameră aceste gaze sunt închise.
În cele mai rele cazuri, nivelul ridicat de poluare poate cauza la oameni "sindromul de aer înfundat", cu simptome de dureri de cap, ameţeli, dezorientare, oboseală, incapacitate de concentrare, iritarea ochilor şi nazofaringelor. Clădirile noi şi cele reconstruite emit, de obicei, gaze şi un număr mai mare de substanţe chimice, decât cele vechi.

Cum să supravieţuim în cadrul unei locuinţe atât de nesigure? Iată ce puteţi face pentru a minimiza efectele nocive ale spaţiului:

Aerisiţi încăperile.

Dacă nu locuiţi lângă cele mai poluate artere din oraş, cea mai ieftină, mai ecologic corectă şi mai eficientă metodă este ventilaţia naturală. Lăsaţi să iasă aerul otrăvit şi să intre aerul proaspăt, pur şi simplu prin deschiderea ferestrelor. Renuntaţi la tot felul de odorizanţi, care sunt cele mai mari surse de sustanţe volatile în interior. În schimbul lor, utilizaţi absorbante naturale de mirosuri, cum ar fi containere cu bicarbonat sau aromatizatori naturali. Evitaţi utilizarea în încăperi închise a parfumurilor, deodorantelor sau a produselor care conţin "parfum", acest termen ascunde o sută de produse chimice potenţial persistente sau alergene.

Curăţaţi casa de materiale pentru curăţare

Studiile recente au asociat spray-uri de curăţare de uz casnic cu principala cauză de astm bronşic la adulţi, iar produsele de curăţat, folosite de femeile gravide, căuzează respiraţia şuierătoare constantă la descendenţii lor în frageda copilărie. Utilizaţi o gamă largă de compuşii de curăţare naturale pe bază de plante, sau încercaţi nişte soluţii de curăţare simple fabricate pe bază de suc de lămâie, oţet şi bicardonat de sodiu.

Luptaţi cu praful

Credeţi că praful este doar praf? Vă înşelaţi. În 2002, Greenpeace a analizat mostre de praf din sute de case din Marea Britanie şi a găsit în ele astfel de substanţe chimice periculoase, cum ar fi ester al acidului ftalic, aditive bromurate ignifuge, alchilfenoli şi compuşii organostanici. Să ţineţi praful, acarienii de praf, polen şi alte subtanţe care declanşează alergie sub control, vă va ajuta curăţarea umedă frecventă. Cu toate acestea, umiditatea în cameră, de asemenea, necesită controlul pentru a evita apariţia mucegaiului, care la respiraţie poate provoca alergii. 

Plantaţi flori

Cercetările, efectuate timp de 2 an de specialiştii de la NASA, au arătat că plantele sunt capabile să  lupte cu  substanţe chimice, inclusiv cum ar fi formaldehidă, benzen şi monoxid de carbon. Deosebit de eficace în combaterea substanţelor nocive în mediul de casă sunt următoarele plante: Ficus Elastica, iedera, gerbera, margarete, etc.

Înţelegeţi-vă cu covoare

Covoarele sunt rezervorul natural pentru praf, ceea ce duce la acumularea particulelor în suspensie de contaminare biologice care provoacă astm şi alte reacţii alergice. De asemenea, în ele sunt evidenţiate şi poluanţii toxici. În raportul de la Greenpeace în 2001, numit "Otravă sub picioare”, se raportează că, chiar şi în covoare noi se conţin substanţe dăunătoare, cum ar fi substanţe ignifuge bromurate BDE-209, pesticide permitrin şi tributil de staniu (toxina care are un efect negativ asupra sistemului imunitar şi de reproducere) şi formaldehidă. Vinil (polivinilclor), pardoseli, realizate din substanţe flatalov, produse chimice hormonale influente, de asemenea, legate de astm şi alergii la copii, nu sunt mai bune. Cea mai bună strategie - încercaţi să folosiţi pentru pardoseli materiale naturale şi să evitaţi covoare. Dacă acest lucru nu este posibil, alegeţi covoare din fibre naturale şi organice din lână sau bumbac, din fibre de nucă de cocos sau de iută , în loc de analogiile lor sintetice, (de obicei, confecţionate din nailon sau poliester). Dacă casa are pardoseli, să fie evitată utilizarea produselor de curăţare toxice pentru covoare - mai bine aerisiţi-le cu aburi. Scoateţi pantofii în casă pentru a nu lăsa murdărie pe covoare şi bacterii aduse din stradă.

Mai puţină vopsea

Vopsele de uz casnic standarde includ acril, poliuretan, policlorură de vinil, şi compuşi organici volatili, care emit gaze nocive în atmosferă. Încercaţi să alegeţi vopsele naturale şi non-toxice, pe bază de apă sau de lipici. Verificaţi dacă acestea nu conţin solvenţi.

Limitaţi electronice

Eliminaţi aparate electronice din dormitor. De exemplu, calculatoare conţin gaze toxice, metale toxice (cum ar fi cadmiu, tetraetil de plumb şi mercur), acide, plastice, substanţe care conţin clor şi brom. După cum s-a descoperit în praful de pe unele cartuşe pentru imprimante se conţin componente dăunătoare, cum ar fi nichelul şi mercurul. Alegeţi producătorii aparatelor electronice care folosesc în producţia lor tehnologii favorabile mediului şi sănătăţii umane. Lista acestor producători poate fi găsită în “Ghidul pentru electronice verzi” pe site-ul Greenpeace.

Protejaţi copiii

Fiţi atenţi la alegerea jucăriilor pentru copii – evitaţi păpuşe din plastic, mai bine procuraţi jucării, lucrate manual din lemn, şi alte materiale similare.

Gândiţi-vă la pat

Nu respiraţi eliminări nocive atunci când dormiţi. Pe piaţă exista saltele şi lenjerie de pat realizate din materiale naturale. Nu ascultaţi anunţuri publicitare, care descriu în detaliu avantajele accesorii high-tech pentru dormitor - amintiţi-vă că somnul este mai sănătos mai degrabă într-un mediu natural, decât cel tehnologic.

Şi câteva sfaturi suplimentare pentru a îmbunătăţi aerului din interior de la constructorul ecologic Nick Skinner din Strout, Marea Britanie:

• Utilizaţi pentru pardoseli lemnul neprelucrat sau plăci fibrolemnoase;
• Cumpăraţi mobilierul anticariat, şi nu cel nou;
• Pentru cortine cumpăraţi ţesături de epocă;

Amintiţi-vă că casele vechi din punct de vedere al mediului sunt mai bune nu numai pentru că sunt, de obicei, construite din material natural, acestea au şi ventilaţie mai naturală. Iar curenţi de aer nu sunt neapărat un lucru rău!

Sursa