Ce se întâmplă cu semințele ?

National Geographic a publicat un studiu în care a comparat numărul de soiuri agricole oferite fermierilor de către selecţionari în 1903 şi numărul de soiuri care au supraviețuit până în 1983.

De exemplu, în 1903 au fost cultivate 544 de soiuri de varză, 80 de ani în urmă - doar 28 de soiuri, salata lăptuca, respectiv, 497 şi 37, etc. Cifre destul de uimitoare. Se pare că în ultimul secol au fost pierdute aproximativ 93 % din soiurile de legume și fructe. În total, consumul mondial este menținut de câteva soiuri comerciale (și adesea hibrizi ) de fiecare specie produsă de câteva corporații mari.

Siguranța alimentară începe cu semințele. Selecţia şi reproducția semințelor menţin cultura plantelor în mai multe țări. Multe, dar nu şi Rusia. Acum Rusia, aproape în întregime depinde de importurile semințelor de legume. Dacă cineva din furnizori brusc vor întrerupe livrările, gospodăriile vor rămâne fără material săditor, iar oamenii - fără alimente .

Rusia a intrat în OMC (Organizaţia Mondială a Comerţului), în care cea mai importanta regulă este globalizarea și diviziunea muncii. Toate sau aproape toate produsele sunt fabricate în China - ieftin și bun. Olanda este lider al pieței de semințe, dar în Olanda nu se produce nici un singur kilogram de semințe. Seminţele de castravete, roşii, ardei, sfeclă, morcov sunt produse în China. Și nu este vorba doar de climă sau lipsa de specialiști . Pentru a aduce semințele până la un aspect comercial, trebuie să aveți o fabrică de producere a seminţelor. În Rusia nu este nici una !