Cercetări recente: ciupercile mențin tinerețea

Cercetătorii au studiat 13 specii de ciuperci și au constatat că ciupercile albe conțin cel mai mare număr de antioxidanți comparativ cu alte specii de ciuperci. Totodată, celelalte specii de ciuperci conțin mai puține astfel de substanțe decît ciupercile albe, dar mult mai multe decît alte produse...

După cum au descoperit cercetătorii, ciupercile conțin un număr mare de antioxidanți care ajută la prevenirea îmbătrînirii și îmbunătățirea sănătății. La această concluzie au ajuns cercetătorii din statul american Pennsylvania, care au descoperit că ciupercile conțin multă ergotioneină și glutation.

După cum explică Robert Beelman, profesor de științe alimentare și director al Centrului de Stat al Plantelor și Ciupercilor din Pennsylvania, există o teorie conform căreia procesul de îmbătrînire este lansat în corp de radicalii liberi, iar ciupercile pot contribui la reducerea numărului acestora.

„Radicalii liberi apar în urma oxidării alimentelor, fapt inevitabil atunci cînd produsele alimentare sînt împărțite în elemente. Radicalii liberi sînt toxici, însă organismul are mecanisme de control și combatere a majorității acestora. Corpul nostru conține inclusiv antioxidanți ergotioneină și glutation. Dar radicalii liberi cauzează în continuare daune sănătății și pot duce la apariția unor boli cum ar fi cancerul, boala cardiacă ischemică și boala Alzheimer. Am constatat că ciupercile sînt o sursă indispensabilă de antioxidanți și conțin simultan două elemente, ceea ce le face și mai utile”, menționează Beelman.

E surprinzător că, atunci cînd sînt gătite, ciupercile nu-și pierd proprietățile utile.

„Utilizarea ciupercilor albe este confirmată și de faptul că țările ale căror locuitori consumă un număr mare de ciuperci în dieta lor, cum ar fi Franța și Italia, la fel au rate mai mici de boli neurodegenerative, în timp ce oamenii din țări precum Statele Unite, care consumă rareori ciuperci, au o probabilitate mai mare de a dezvolta boli. Astfel, aici boala Parkinson și boala Alzheimer nu sînt ceva neobișnuit”, a remarcat Bilman.

Pînă în prezent încă nu s-a stabilit exact dacă există o relație de cauzalitate între factorii menționați, dar oamenii de știință vor investiga acest fenomen. Potrivit lor, dacă e să facem o paralelă între dieta populației și indicatorii de dezvoltare a bolilor neurodegenerative, se poate stabili că diferența consumului de ergothioneină este de aproximativ 3 miligrame sau aproximativ cinci pălării de ciuperci zilnic.

Și, deși nu sîntem siguri că proverbul „mănîncă cinci ciuperci pe zi și uită de medici” va intra în curînd în viața noastră de zi cu zi, vom urmări îndeaproape investigațiile medicilor.