Cum să facem aspirina la domiciliu

Din timpuri imemoriale se știa că scoarța anumitor arbori are proprietăți de vindecare pentru a scade temperatura, a reduce durerea şi inflamaţia. Un ingredient special conținut în această scoarţă este unul dintre cele mai puternice analgezice în natură.

Febra, dureri musculare, artroze, dureri de cap, dureri de femei și crampe, artrita şi inflamaţie, inclusiv bursita, și leziuni, cum ar fi entorse, toate pot fi vindecate cu o doză de salicină naturală, obţinută din scoarţa acestor copaci.

În secolul al XIX-lea, oamenii de ştiinţă au fost capabili să extragă din scoarţa copacilor și să identifice salicina ca un analgezic puternic, iar apoi să dezvolte și să comercializeze versiunea sintetică - acid acetilsalicilic, pe care îl ştim acum ca
"aspirina".

Aspirina este medicamentul cel mai utilizat în lume. De fapt, în fiecare an, în lume se consumă aproximativ 40 de milioane de kilograme de aspirină. Chiar și în ciuda faptului că în prezent majoritatea dintre noi foloseşte versiunea sintetică a salicinei pentru durere, un puternic agent analgezic şi anti-inflamatorii conținut în scoarța copacilor nu-şi pierde relevanța.

Copacii care conțin salicina

Salicina face parte din coaja interioară ( floem, stratul floem) a arborilor și arbuștilor din familia salciilor:
* Plop tremurător ( Populus tremuloides )
* Populus grandidentata)
* Salcie albă sau argintie, Salix alba
* Salcie neagră (Salix nigra )
* Salcie fragilă (Salix fragilis )
* Salcie purpură (Salix purpurea )
* Salcie Babiloneană ( Salix babylonica )

Având în vedere că plopul este cel mai răspândit copac, îl vom lua ca bază.

Cum se obţine aspirina din scoarţă

Plopii sunt pionierii printre copaci. În zonele cu mediul natural perturbat, acești copaci primii prind rădăcini şi se dezvoltă mai repede decât alte soiuri, pot crește la o înălțime de 3 metri şi mai mult, într-un singur sezon.

Salicina pe care o căutăm este conținută în interiorul cojii copacului. Coaja interioară reprezintă de fapt un țesut viu al plantei și se află între coaja exterioară aspră și lemnul de esență tare.

În primăvară și la începutul verii scoarța se îndepărtează ușor. Aceasta poate fi mestecată direct sau infuzată ca ceai, coaja se înmoaie în apa fierbinte .

În alte perioade ale anului, nu veţi putea curăța coaja fără eforturi suplimentare . În acest caz, va fi mai ușor să îndepărtaţi coaja exterioară şi interioară folosind muchia ascuțită a unui cuțit.

Mirosul și gustul scoarței de plop este foarte similar cu aspirina. Coaja poate fi mestecată și înghițită ca un lichid. Dacă nu vă place să mestecaţi, atunci timp de de zece minute fierbeţi două linguriţe de coajă interioară intr-o cana de apă. Lăsaţi lichidul să se răcească înainte de consum.