De ce omenirea are nevoie de o bancă globală de semințe

În munții de gheață din Norvegia este ascuns o bancă globală de semințe, în care se păstrează pentru viitor (oricare ar fi aceasta) peste 860 de mii de semințe ale culturilor agricole din toată lumea. Fondatorul acestei bănci este savantul Cary Fowler. Printre primele semințe, care au ajuns în această bancă, au fost 964 de mostre din Institutul Vavilov din Sankt Peterburg.

Cum a fost creată banca de semințe

În anul 1980, țările scandinave au decis să plaseze semințe, în calitate de experiment, într-o carieră părăsită, la păstrare pentru 100 de ani și să monitorizeze cum se păstrează acestea în condiții glaciare. Mai tîrziu, acestea au propus ONU să aducă acolo semințe și din alte organizații agricole.

În anii 1990, în cadrul cooperării internaționale, Academia de științe din Rusia a trimis în banca arctică o colecție mare de germoplasmă de fructe și legume.

În perioada 2005-2012, sociologul american Cary Fowler activa în calitate de director executiv al Fondului Global pentru diversitate a culturilor agricole și a devenit unul din fondatorii Băncii globale de semințe.

Pe atunci, pentru prima dacă a fost pusă problema creării unei bănci globale de semințe pentru conservarea biodiversității.

În urma actelor teroriste din 2001, mulți savanți erau preocupați de faptul că asemenea acte pot avea loc oriunde și de aceea trebuie creat o bancă de semințe acolo unde nu locuiesc oameni. Așa a fost selectată mina din Shpitsenbergen, care pe atunci deja acumulase suficiente semințe.

Cîteva date despre semințe:

— Potrivit experților FAO, circa 75% din diversitatea genetică mondială a culturilor agricole a fost pierdută pe parcursul secolului XX. În SUA acest indicator este egal cu 97%, Germania – 90%. Aceste sunt datele din 1990. Totodată, nu avem date complete despre dezvoltarea și conservarea semințelor locale.