Deficitul de alimente în lume, o problemă reală sau rezultat al speculaţiilor?

Este paradoxal, dar adevărat: alimente sînt suficiente pe planetă, dar fiecare al optulea locuitor al Terrei îndură foame. Potrivit datelor ONU, în medie, la fiecare om de pe planetă îi revine 152 de kilograme de grîne pe an, adică cîte jumătate de kilogram pe zi. Însă aceeaşi statistică atestă că la ora actuală în lume suferă de foame 870 de milioane de oameni, relatează ruvr.ru.

La sfîrşitul anului 2012, piaţa principalelor alimente s-a stabilizat. După recordurile din vară, indicele preţurilor mondiale la grîne s-a redus, s-a ieftinit nesemnificativ carnea, iar laptele continuă să se scumpească. În ansamblu, alimentele sînt acum atît de scumpe că se poate vorbi despre preţuri maxime istorice. Cauzele aceste situaţii sînt mai multe, menţionează Daria Piciughina, expert la agenţia independentă de analiză Investcafe.

„Condiţiile meteorologice au afectat considerabil situaţia în lume. De asemenea, joacă un rol important şi preţurile la resursele energetice. Pentru ca alimentele să fie livrate este nevoie de petrol, iar preţurile la petrol continuă să crească. De menţionat şi concurenţa internaţională. Noi toţi ştim că în Europa agricultura este subvenţionată şi nu se permite accesul producătorilor din alte ţări. În plus, nu trebuie să uităm de jocurile speculative şi instrumentele derivate”.

Derivatele, instrumente financiare complexe (titluri de valoare, obligaţiuni de asigurare, futures), legate de un produs concret de pe piaţă, stabilesc în mare preţul produselor agricole. Acesta este sistemul financiar actual. Iniţial, ele erau în legătură strînsă cu procesele reale de cumpărare şi vînzare a alimentelor, însă acum ele sînt rupte de producţia reală. De exemplu, volumul de futures la grîne doar la bursa din Chicago depăşeşte de zeci, ba chiar de sute de ori costul real al grînelor. Rezultă că pieţele dictează preţuri denaturate, care au început să crească odată cu dezvoltarea pieţei derivatelor, consideră Daria Piciughina.

„În anii de criză 2008-2009 s-a înregistrat un salt puternic al preţurilor la alimente, care nu a avut legătură cu condiţiilor meteo, ci cu faptul că au devenit populare instrumentele derivate. Acum această problemă se dezbate, a fost ridicată şi la nivel internaţional în vară, dar nu s-a ajuns la niciun rezultat. Această piaţă este liberă şi nu se ştie ce se poate face în aceste condiţii”.

Politicienii europeni au început să vorbească despre regulile de desfăşurare a jocurilor de bursă pe piaţa mărfurilor, însă nu s-a făcut nicio propunere concretă. Problema reglementării preţurilor la alimente nu este doar socială şi economică, ci şi politică. Criza alimentară din anii 2007-2008 a stîrnit tulburări în multe ţări în curs de dezvoltare, criza din 2010 a contribuit la schimbarea radicală a situaţiei politice din Africa de Nord şi Orientul Mijlociu. În acest an, pe lîngă preţurile ridicate specialiştii sînt îngrijoraţi şi de factorul climatic. În prezent, în lume sînt probleme serioase cu cererea şi oferta, izbucnite din cauza condiţiilor meteorologice: secetă în unele regiuni şi inundaţii în altele.