MOLDOVENII.MD

Despre problema copiilor dispăruți în Moldova și în lume

Ideea de a dedica un material special problemei copiilor dispăruți din Republica Moldova are legatură cu noile condiții de carantină de pe teritoriul țării noastre. Nu este un secret că, în aceste noi condiții de existență în izolare față de semenii lor, în sînul familiei, copiii noștri la fel se confruntă cu emoții negative. Psihicul lor nu este pregătit pentru noile provocări ale existenței și este foarte predispus la explodări. Întreaga societate se află într-o stare de stres și un viitor incert. De aceea, dragi părinți, vă rugăm să fiți prieteni atenți și receptivi pentru copiii dvs. întotdeauna și mai ales în aceste zile. Astfel veți putea evita multe probleme și conflicte legate nu numai de copiii dumneavoastră.

Toate sentimentele și emoțiile noastre reies din două stări: dragoste și frică. Omul nu se poate afla în ambele stări concomitent. Acum sîntem închiși în acasă pentru a acumula cea mai valoroasă resursă de dragoste. Astfel de retrageri spontane acasă, atunci cînd este important să vă păstrați, cu toate puterile, într-o stare de iubire pentru copiii dvs., pentru oameni, pentru natură. Principalul lucru e să iubiți! Păcat că cu un astfel de preț, prin pandemie, dar a fost inevitabil. Oamenii căutau soluții rapide. Este atât de uman, dar nu va mai fi așa. Cît de înțelept au aranjat totul-pericolul nu a venit de la război, nu de la o catastrofă. El a planat deasupra tuturor. Nu avem pe cine învinovăți - nici alt popor, nici natură. Oamenii încetează să se certe pe teme politice și religioase, pe teme naționale și lingvistice. Reproșurile, nemulțumirea și conflictele au fost distruse de particulele mici ale virusului, care mătură în calea sa totul ce e fals, nenatural.

Părinții sînt nevoiți să stea acum acasă cu copiii lor. Știi de ce? Pentru că copiii sînt învățătorii noștri, conducătorii noștri în fericire și dragoste. Ei ne învață jocul, bucuria, flexibilitatea, sinceritatea și încrederea. Ne aduc aminte de lucruri demult uitate și necesare. Gândiți-vă cît de mulți adulți au prins la minte nu din cauza instinctului de narcisism, instinctul de acumulare, ci din cauza faptului că copiii lor au nevoie de părinți vii și sănătoși.

Dacă mai înainte oamenii reușeau să evite comunicarea îndelungată și apropiată cu cei mai magici și mai curați oameni de pe planetă - cu copiii lor, atunci acum este imposibil. Și crede-mă, această comunicare va curăța! Deoarece adulții află alături de copiii lor că sînt iubiți necondiționat. Și acești oameni care știu să IUBEASCĂ atît de mult sînt copiii lor.

Pe 25 mai este marcată Ziua Internațională a copiilor dispăruți (International Missing Children Day).

Ziua specială a copiilor dispăruți a apărut în SUA pe 25 mai 1979. În această zi, pe drumul de la școală, a dispărut Etan Patz, un băiat de șase ani din America. El nu a fost găsit niciodată. În 1983, președintele american Ronald Reagan, la patru ani după dispariția lui Etan Patz, a anunțat pe 25 mai Ziua Națională a copiilor dispăruți. Simbolul Zilei copiilor dispăruți este imaginea unei flori albastre de nu-mă-uita.

Aproximativ 700 de copii dispar anual în Moldova în zilele noastre. În Republica Moldova de căutarea copiilor dispăruți se ocupă astăzi două organizații: poliția și echipa de căutare COD (căutarea oamenilor despăruți).

Șeful echipei de căutare COD, Roman Volhv, a spus http://ecology.md/, care copii cel mai des dispar, cum trebuie de căutat un copil dispărut și de ce astăzi, în timpul carantinei, acest lucru este deosebit de actual. Și mai multe informații din partea oaspetelui nostru. Se pare că la apelurile de ajutor în procesul de căutare a persoanelor dispărute, de cele mai multe ori, în mediul populației noastre, răspund anume mamele.

- Roman, în legătură cu noile condiții de carantină, la Dvs. Se adresează mai mulți oameni pentru a căuta persoanele dispărute? Cum s-a schimbat statistica adresărilor în perioada pandemiei?

- În general, oameni disparuți sînt mai puțini, dar adresări nu sînt mai puține. Din moment ce bătrînii nu pot ieși acum și nu li se permite, nu există aproape nici o distariție a bătrînilor. Mai des primim declarații de dispariție a copiilor.

De regulă, aceștia sînt copii care au conflicte cu membrii familiei, copii disperați și predispuși la sinucidere.

- Aceștia sînt copii din familii social-vulnerabile?

- Nu, nu. N-aș spune că sînt social-vulnerabile. Bunăstarea nu are nici o legătură cu conflictele sau neînțelegerea în familie. Înțelegerea reciprocă între oameni - aceasta este prioritatea pe care trebuie să vă bazați. Noi încercăm să nu intrăm în detalii și să nu distribuim aceste informații personale. Unicul lucru pe care-l facem este să ajutăm să reducerem la zero riscul de dispariție a copilului prin restabilirea contactului cu copiii.

- Ați putea să-mi povestiți mai multe despre dispariții. Și cum să procedăm în cazul în care copilul a dispărut?

- Ei bine, există doar două opțiuni. Prima e să sunați la poliție. A doua – să vă adresați la noi. Noi, pentru a ajuta, trebuie să studiem situația concretă. În funcție de aceasta, ne construim algoritmul de acțiune. Și oferim recomandări individuale părinților cu privire la ce pot ei să facă pentru a-și găsi copilul dispărut. Și aici, din nou - nu există nici o soluție universală. Totul depinde de situația concretă.

- Spuneți-ne, există o statistică de succes în găsirea copiilor dispăruți, printre cei care s-au adresat la Dvs?

- După ce s-au adresat la noi, momentul de a nu găsi copilul este de 2-3 la sută. Dar noi nu ne ocupăm de toate cazurile. Nu ne ocupăm de cazurile criminale și de neînțelegerile în familie. De acest lucru se ocupă poliția și autoritățile competente. Dar cînd apare întrebarea că o persoană a dispărut și se află într-un potențial pericol acum, de exemplu, copii, atunci nu ezitați să ne contactați.

Se întîmplă adesea ca un copil să fie abuzat de părinți și să facă acțiuni nechibzuite. Cel mai bine, desigur, să nu ajungeți la acest lucru. Dar dacă există o problemă, noi trebuie să o rezolvăm, să găsim copilul dispărut. Apoi, părinții se vor ocupa singuri cu împăcarea.

- Ce vă ajută în cautare?

- În primul rînd, adresarea la timp, adică imediat. Ajută foarte mult cînd oamenii sînt sinceri cu noi pînă la sfîrșit. Adică, sinceritatea oferă o înțelegere clară a ceea ce se întîmplă. Pentru că am fost martorii a ceea că în familie apare un conflict, iar despre el nu vor să se afle. Și acest conflict nu este descris pe deplin. Și nu avem o imagine completă. Pe măsură ce căutăm, descoperim detaliile și acest lucru complică totul. Ajută foarte mult oferirea de informații complete, adevărate.

Dar și experiența, și abilitățile multilaterale ajută foarte mult în această meserie de căutare a oamenilor.

- De cîți ani activează echipa dvs. de căutare? Povestiți-ne despre ea.

- Noi existăm din 10 noiembrie anul trecut. Sîntem cetățeni care nu sîntem indiferenți față de problemele altora și știm ce să facem cu ele. Acest lucru se datorează experienței anterioare.

- Ce ați putea să ne spuneți despre siguranța copilului?

- Securitatea în sine este un proces în care trebuie să ne aflăm mereu. Fiind în acest proces, noi acordăm atenție la ceea ce se întîmplă cu copilul nostrum, cum se dezvoltă, de ce este interesat. Adică, avem o atitudine empatică față de viața lui. Acesta cel mai important lucru din siguranța lui. Dacă așa va fi întotdeauna, atunci vor apărea puține probleme de securitate.

Dar dacă copilul este lăsat cu el însuși, atunci acest lucru se întîmplă adesea. Părinții fie sînt ocupați la locul de muncă, fie sînt plecați la muncă peste hotare. Dar bunicii care rămîn cu copiii nu vor înlocui niciodată părinții.

Controlul din partea părinților trebuie să fie discret, dar la nivel – ei trebuie să fie la current cu tot ce se întîmplă. Și al doilea lucru care i-ar putea ajuta este să fie prieteni cu copilul lor. Nu un părinte, dar anume prieten. Fiind în relații de prietenie, copiii vă vor împărtăși problemele. Vorbesc despre ce-i deranjează la moment. Și voi deja îl conduceți singuri, fără reproșuri și acuzații. În caz contrar, copilul se va închide. Trebuie să fiți prieteni.

Date de referință

În Europa, în 1998, a fost creată o Rețea globală de Centre de căutare a copiilor dispăruți (GMCN). Aceasta este o bază de date multilingvă cu fotografii și informații despre copiii dispăruți din întreaga lume. În prezent, membri ai GMCN sînt 25 de țări, inclusiv Rusia.

Potrivit Centrului Internațional de căutare a copiilor dispăruți și exploatați (ICMEC), în fiecare an în Australia dispar 20 de mii de copii, în Brazilia — 40 de mii, în Canada — mai mult de 45 de mii. În Europa, anual în căutare sînt sute de mii de copii: în Spania-20 de mii, în Germania-100 de mii, în Marea Britanie - mai mult de 112 de mii.

Potrivit Centrului Național de asistență pentru copiii dispăruți, anual în Rusia dispar circa 45 de mii de minori.

autor: Anna Kunț