Despre resursele acvatice din Moldova

 Despre resursele acvatice din Moldova

Ca şi în alte foste republici ale Uniunii Sovietice procesul de instituire a unui stat independent este anevoios şi îndelungat. Pe parcursul ultimului deceniu, Republica Moldova a suferit mari schimbări. A avut loc restructurarea sectorului de servicii, agricol şi cel al gospodăriei municipale care a afectat puternic sectorul resurselor acvatice - fundamentul principal de viaţă al ţării.

Statul a alocat mijloace foarte mici pentru evidenţierea resurselor acvatice atât cantitativă cât şi calitativă.

La momentul actual nu este întotdeauna clar la ce se referă  şi cui sunt supuse obiectele acvatice.

Din punct de vedere legal, majoritatea rezervoarelor de apă mari sunt  administrate de concernul de stat "Apele Moldovei", iar o mulţime de iazuri şi rezervoare de apă mici nu aparţin nimănui sau se află într-o proprietate privată neoficializată.

Până în 1990 cel mai mare consumător de apă a fost irigarea. Acum irigarea în ţară  aproape lipseşte.

Actualmente progresează rapid aprovizionarea populaţiei din oraşe şi din sate  cu apă, care se bazează pe sursele acvatice subterane şi apele râurilor Nistru şi Prut.

Un sondaj al bazinelor hidrografice pentru a identifica factorii care influenţează formarea apelor reziduale nu a fost făcut în ultimii 30-40 de ani.

În ultimele decenii, nimeni nu au fost sistematizate observaţiile privind apele de scurgere a Moldovei şi definite caracteristicile canalelor ale râurilor şi rezervoarelor mari.

Până în prezent, există o incertitudine în privinţa resurselor acvatice ale Republicii Moldova , care este calitatea apei în raioane şi în întreaga ţară.

Instituţiile financiare internaţionale efectuează finanţarea proiectelor specifice, sub pretextul de restabilire a proceselor ecologice, dar acestea nu afectează procesele hidrologice - temelia tuturor celorlalte procese legate de gestionarea apelor şi a regimurilor lor anuale şi multianuale.

Hidrologii Moldovei consideră că pentru ridicarea economiei, agriculturii şi rezolvarea tuturor problemelor economice şi restabilirea proceselor ecologice este necesar să se evalueze mai întâi resursele acvatice  disponibile din Republica Moldova,  din punct de vedere cantitativ şi calitativ.

La determinarea acestor probleme pot fi identificate aspecte negative legate de resursele acvatice, care au un impact asupra ecologiei Mării Negre, deoarece noi suntem la ultima etapă a căilor navigabile: Prut, Nistru şi Ialpug.

Neştiind regimului hidrologic şi hidrochimic modern al acestor râuri, noi nu putem hotărî, în mod special, ce trebuie să întreprindem în vederea îmbunătăţirii mediului înconjurător în regiunea noastră. Este necesar de a efectua calculele referitor la echilibrul acvatic al râurilor Nistru şi Prut, pentru ca în viitor să legalizăm utilizarea eventuală a resurselor acvatice de Moldova, România şi Ucraina.

În opinia noastră, acest lucru poate fi efectuat în următoarele etape:

• Sondaj de recunoaştere a râurilor şi a rezervoarelor de apă în vederea identificării factorilor care influenţează asupra formării apelor de scurgere.
• Colectarea, analiza şi prelucrarea caracteristicilor hidrologice şi factorilor care le determină;
• Definirea fluxurilor locale şi transfrontaliere ale râurilor Nistru şi Prut.
• Întocmirea unui raport consolidat privind definirea fluxurilor de apă pe teritoriul Republicii Moldova cu furnizarea hărţilor apelor de  scurgere, evaporărilor şi precipitaţiilor, precum şi concluziilor şi a recomandărilor cu privire la utilizarea şi evidenţierea resurselor acvatice.

Aceste lucrări sunt necesare să fie efectuate în complexul tuturor problemelor, împreună cu specialiştii din Ucraina, Republica Moldova şi România.

Autor: I. Bespalov.

"Acvaproiect" Chişinău

Sursa: ecologylife.ru