MOLDOVENII.MD

Dezvoltarea pieței semințelor ecologice autohtone

Piața semințelor ecologice autohtone începe să renască și să se dezvolte ascendent. În pofida lipsei unui sprijin din partea statului, se atestă un sprijin considerabil din partea mediului de afaceri. O contribuie majoră în dezvoltarea fondului semincer din Moldova o au și eco-fermierii, care s-au afirmat deja pe piața semințelor. Despre perspectivele procurării și plantării semințelor ecologice și producătorii materialului semincer pentru așezările ecologice, citiți în materialul ce urmează.

Vom începe cu explicația ce înseamnă semințele ecologice autohtone. Aici trebuie să facem diferența între semințele hibride autohtone și materialul semincer vechi, de la buneii noștri, care era transmis din generație în generație. Nu doar această metodă funcționează în favoarea fondului semincer. Pe parcursul multor an, institutele noastre de selecție au produs o mulțime de semințe și soiuri. Iar ceea ce nu a fost distrus de economia de piață, trebuie păstrat în continuare.

În dezvoltarea producției semințelor autohtone s-a implicat unul dintre cei mai mari oameni de afaceri din țară Vasili Chirtoca.

Notă: Vasilie Chirtoca este antreprenor, maestru în sport, președintele Federației de Box din Moldova, membrul Consiliului Confederației Naționale a Patronatelor din Moldova, filantrop. În 2013 a intrat în top 10 cei mai de succes businessmeni din Moldova. Întreprinderile gestionate de Chirtova au creat un grup financiar-industrial, format din 40 de agenți economici uniți printr-o strategie comună de dezvoltare. Aceștia activează în diferite domenii ale economiei: industria constructoare de mașini, cosmetică, reparația și deservirea tehnicii agricole, păstrarea și procesarea cerealelor, comercializarea și deservirea automobilelor, tehnologii informaționale etc. În 2013, volumul vînzărilor acestui grup a depășit 100 milioane de euro, iar numărul locurilor de muncă create – 2000.

În unul din interviurile sale în cadrul emisiunii „Rezonanța socială” el a relatat despre obiectul „secret” „Varnița”. „Noi construim pe o suprafață de 300 de hectare o livadă-minune, după proiectul lui Holzer. Este vorba de o cascadă din șase lacuri mici, în jurul cărora vor fi plantate livezi. Tot acolo, planificăm să creăm un sistem de restabilire și creștere a semințelor de legume, a butașilor de copaci fructiferi și de pădure”.

Managerul gospodăriei bioorganice „Gura Bîcului” Andrei Ceambur ne-a relatat despre proiectul „Varnița”.

Andrei, povestiți-ne cu ce vă ocupați în cadrul acestui proiect?

- Eu am condus construcția unui lac, iar în prezent procurăm material săditor de culturi silvice. Iar în cadrul expoziției „Moldagrotech” (spring), ce se desfășoară în perioada 02.03.2016 - 05.03.2016 la „Moldexpo”, intenționez să găsesc producători ai copacilor și arbuștilor fructiferi.

Care sunt planurile pepinierei pentru următorul an?

- Anul acesta planificăm să construim o seră pentru creșterea butașilor. Iar ulterior vom dezvolta pepiniere și vom procura material calitativ pentru altoire.

Adică, în viitorul apropiat vom putea procura semințe și butași de la voi? Prin ce se va deosebi această producție?

- Da, desigur. În primul rînd, noi nu folosim chimicale. Acest principiu a fost pus din startul proiectului. Principala condiție – totul e natural și pur. La momentul actual, eu nu cunosc dacă există în țară vreo pepinieră, care ar produce soiuri vechi copaci și arbuști. În agricultura noastră, toate eforturile și finanțele sunt îndreptate pentru producerea noilor soiuri, mai productive. Însă cu timpul, intenționăm să căutăm prin sate, în colecțiile individuale, soiuri vechi de plante, pentru a le produce și a le răspîndi masiv.

Care e scopul proiectului?

- Ne axăm pe renașterea soiurilor moldovenești. Vom planta stejarul nostru și toate culturile silvice moldovenești, din Codri. Cît privește copacii fructiferi, inițial vom procura ce este, apoi vom începe propria producție. Strategia noastră constă în promovarea soiurilor autohtone vechi.

Vom putea veni să procurăm plantele voastre?

- Avem această idee, ca omul să poată veni, să-și ia coșul, să meargă prin plantație și parcele, să-și culeagă fructe și legume, iar la ieșire să le cîntărească și să le achite. Mai intenționăm să deschiem un magazin online, prin intermediul căruia vom aduce producția la solicitarea clienților.

Cînd planificați să începeți?

- Plantarea livezii va începe peste 2 săptămîni. Apoi e necesar să așteptăm 3-4 ani pentru dezvoltarea livezii. Cînd copacii vor crește și vor da roadă, atunci ne vom deschide pentru cumpărători.

Locuitorii din preajmă deja știu despre voi?

- Da, locuitorii deja se interesează. Întreabă cînd vor putea veni la noi, ce va fi. În Moldova toți se străduie să folosească tehnologii moderne pentru cultivarea plantelor. Noi, dimpotrivă, încercăm să restabilim fertilitatea solului, să-l aducem la un echilibru natural. Unde copacii cresc alături de ierburi, copacii fructiferi împreună cu cei de pădure. Unii pe alții se protejează. Are loc simbioza, biocenoza și biogeocenoza.

Deocamdată, oamenii nu înțeleg ce va fi asta. Cînd vor vedea primele plantații și metodele noastre de lucru, atunci ei vor înțelege. Deocamdată, oamenii au impresii pozitive despre activitatea noastră. Iată omul a văzut primul lac și a întrebat: „Ne veți permite să ne scăldăm?”. Noi îi explicăm că acest lac are cu totul altă destinație.

Ce le-ați dori celor care se ocupă acum cu plantarea de primăvară pe terenurile lor?

- În primul rînd, le-aș dori vreme frumoasă. Răbdare și să încerce să nu folosească soiuri străine neacreditate, dar să le utilizeze pe ale noastre. Și cît mai puține chimicale. Chiar dacă folosiți chimia, atunci substanțe biologice, naturale, pentru protecția plantelor.

Principalul concurent pe piața semințelor ecologice în Moldova sunt companiile străine. Dar nu trebuie să uităm că utilizarea semințelor de import are anumite riscuri ce țin de particularitățile climaterice ale regiunii noastre.

În așezarea Sceastlivoe, unii moșieri, care se ocupă în mod serios de grădinile lor, de asemenea, folosesc materiale săditoare ecologice. Însă în prezent, acestea nu se află în cantități mari, ce le-ar permite comercializarea lor. Deocamdată, are loc un schimb se semințe în interiorul așezării. Însă pe viitor, odată cu extinderea așezării, problema semințelor de legume autohtone, de puieți de copaci fructiferi și de pădure se va acutiza. Închipuiți-vă că fiecare familie prelucrează cel puțin un hectar de pămînt. E o suprafață mare pentru plantarea unei diversități de plante. Deocamdată, singura sursă de semințe pentru locuitorii așezării Sceastlivoe este compania „Semințe” SA, precum și Institutul de selecție de la Tiraspol.

Și în fina, cîteva cuvinte despre mișcarea semințelor din mînă în mînă. Aceasta se desfășoară printre adepții lui Vladimir Megre, autorul cărții „Cedrii sunători ai Rusiei”, care locuiesc în așezările lor, pe teritoriul CSI. Semințele se transmit în plicuri poștale, de la un fermier la altul. Acest schimb de semințe îmbogățește nu doar așezarea, dar și relațiile culturale dintre participanții la această mișcare.

Semințele unesc oamenii, prin interesele și aspirațiile comune. Iar așezările ecologice se dezvoltă și înfloresc, pregătind baza seminceră pentru alți participanți.

Dragi vizitatori ai site-ului ecology.md, dacă aveți surse sigure de material semincer, nu ezitați să le comunicați mai jos, în comentarii.

Ana Cunts