Dispariţia gheţarilor arctici ar putea cauza temperaturi de anomalie reci în Europa

Unii climatologi explică răcelile puternice şi îndelungate în mai mare parte din Europa centrală prin topirea gheţarilor arctici. Dispariţia maselor imense de gheaţă pack în mările Barents şi Kara, la nordul Rusiei ar putea explica originea anticiclonului arctic, care s-a stabilit pe o mare parte a continentului. Victimele lui sunt peste 350 de persoane.

Tot mai mulţi climatologi au ajuns la concluzia că topirea intensivă a gheţarilor arctici duce la modificări în mecanismele complexe ale sistemelor meteo, cum ar fi acest anticiclon.

Anomaliile meteorologice de azi sunt rezultatul dezechilibrului în sistemul climatic, care au apărut în principal ca urmare a intervenţiei umane în atmosferă atunci cînd după schimbările în compoziţia chimică a aerului temperatura planetei a crescut în medie cu 0,8 grade Celsius.

Este unul din indicatorii schimbărilor climatice globale. Dar chiar şi această modificare mică a fost suficientă pentru a perturba sistemul climatic în ansamblu şi a obţine abateri de la normă cu 10 grade în forma, care se întîmplă acum.

Din păcate, trebuie să trăim şi să ne adaptăm la această vreme. Maximul ce-l putem face – să nu înrăutăţim situaţia, să nu facem ca aceste salturi de temperatură şi de presiune să fie şi mai mari.

Există două modalităţi prin care putem realiza acest lucru: adaptare şi reducerea emisiilor cu efect de seră. În primul caz, este o restructurare a economiilor la noile condiţii. Cel mai simplu exemplu care este relevant pentru Rusia - consolidarea infrastructurii, situate în permafrost.

În ceea ce priveşte emisiile, este necesară o trecere la noi surse de energie şi utilizarea mai eficientă a energiei. Aceasta este o tranziţie la economie cu emisii reduse de carbon, energie verde şi surse de energie regenerabile.

Acest domeniu imens de înaltă presiune care a apărut în partea de nord a Rusiei, a deschis drumul spre Europa Centrală şi de Vest, pentru vînturile reci din bazinul Arctic şi Siberia.

"Sistemul meteo actual corespunde pronosticurilor făcute prin intermediul unor modele de calculatoare, care au analizat legătura dintre starea de atmosferă şi pierderea gheţii de mare din cauza încălzirii globale", - a spus profesorul Stefan Ramstorf de la Institutul Potsdam pentru cercetările climatice.

"Zonele fără gheaţă servesc ca o sursă de încălzire, deoarece acestea sunt mai calde decît aerul deasupra lor. Acest lucru duce la formarea înaltei presiuni deasupra Mării Barents, care direcţionează aerul rece în Europa" - explică climatologul.

Primele pronosticuri au fost efectuate cu utilizarea modelelor de computere dezvoltate de către Vladimir Petuhov şi colegul său, Vladimir Semenov din Institutului Potsdam, care indică avansarea iernilor mai reci în Europa de Vest, din cauza topirii gheţii arctice.

"Dacă cineva crede că reducerea zonei de gheaţă undeva departe în regiunea arctică nu contează, greşeşte. Posibil că noi am descoperit un mecanism de putere retroactivă, care acţionează în mările Barents şi Kara", - a declarat dr. Petuhov.

Cu toate acestea, un climatolog britanic, Adam Skayf, consideră că acest lucru nu este atît de simplu. „Există o legătură foarte clară între vînturile de altitudine şi îngheţurile observate. În acest an, vînturile la altitudini de 30 km sunt foarte slabe, - spune savantul. - Acest lucru duce la formarea anticicloanelor stagnante deasupra Europei de Nord," - a conchis dlui, raportează BBC.

Sursa: eco.com.ua