Ecologia cărţilor electronice: adevăr și ficţiune

În anul 2009, Consiliul de Mediu al industriei de editare a cărţilor (BIEC) a stabilit un obiectiv de a reduce impactului industriei de imprimare în SUA, asupra încălzirii globale prin scăderea amprentei de carbon cu 20% (până în 2020), iar apoi cu 80% (până în 2050). La momentul adoptării acestor obligaţiuni, producţia Kindle și Nook doar a început să cucerească piaţa şi cărţile electronice reprezentau doar 5% din vînzări.

De atunci, multe s-au schimbat: astăzi companiile majore din lume, avînd grijă mediului înconjurător, renunţă la "dependenţa de hîrtie" și se înarmează cu tehnologii digitale. Astfel, mesajul standard din partea Oxford University Press conţine o propunere de a "economisi hîrtia și a imprima doar ceea ce este necesar".

Cărţile electronice devin din ce în ce mai populare. La sfîrșitul anului 2011, compania Amazon a vîndut un milion de exemplare Kindle în fiecare lună și Apple a reușit să lanseze 40 de milioane de tablete iPad. Astfel, vînzările cărţilor electronice în SUA la începutul acestui an au crescut cu 31%. Potrivit unor rapoarte, proprietarii fericiţi ai cărţilor electronice sau a tabletelor în SUA sunt fiecare al patrulea cetăţean, printre studenţi din colegii – fiecare al treilea student.

Comoditatea și caracterul util al literaturii electronice sunt de așa natură, încît unii analiști prezic înlocuirea literaturii pe hîrtie. Însă oare este această literatură atât de ecologică cum ne-ar plăcea să credem și oare ea va aduce rezultatele așteptate de experții BIEC?

Dacă vom examina situația în ansamblu, apoi cu o creștere continuă a populației lumii crește și numărul cărților folosite. Cei mai activi utilizatori ai cărţilor electronice astăzi sunt Statele Unite, Australia, India şi Marea Britanie. Cu toate acestea, veniturile mici, lipsa de acces la Internet și tehnologii digitale împiedică răspîndirea noilor produse în alte țări, vînzările la nivel mondial al cărţilor electronice în comparaţie cu cărţile pe hîrtie rămân foarte mici.

În plus, cu creșterea cererii la cărțile electronice și cele pe hîrtie, creşte și numărul de materiale care sunt folosite pentru producerea lor, transportare și depozitare. În cazul cărţilor electronice aceste costuri includ multe componente atribuite în mod tradițional (și incorect) la sfera tehnologică, ci nu cea de editare.

Astfel, corespondentul National Geographic, Allen Tellis, s-a pronunţat în favoarea reader-ilor (dispozitive pentru citirea cărţilor electronice – trad.), explicînd că "mediul înconjurător ar trebui să beneficieze în urma răspîndirii cărţilor electronice prin utilizarea mai redusă a hîrtiei și a vopselei, precum și reducerii cheltuielilor privind transportul, depozitarea și amplasarea cărților pe hârtie. El afirmă că daunele cauzate mediului înconjurător la producerea reader-ului sunt recompensate după citirea a 14 cărți electronice; utilizarea în continuare, în genere plasează cititorul într-un plus. Însă Tellis, nu ia în seamă faptul că edițiile tipărite continuă să apară în rînd cu cele electronice. Se pare că astăzi cititorul cărţilor electronice nu reduce amprenta ecologică a industriei de imprimare, ci doar adăugă amprenta personală.

Evaluarea situației de către jurnaliștii New York Times este oarecum diferită: ei consideră că "eco-amprenta în urma unui reader este egală cu amprenta unui cititor de 40-50 de cărți pe hîrtie. Dacă vom lua în seamă şi încălzirea globală, amprenta va crește pînă la 100 de cărți".

Cu toate acestea, cercetările lui Ted Genoveya, au arătat că în prezent, termenul mediu de folosire a reader-ului nu depășește doi ani, după care oamenii le schimbă pentru modele noi îmbunătățite. Se pare că, pentru a obține o "eco-neutralitate" zece milioane de reader-ii electronici emişi pe piaţa din SUA în anul viitor ar trebui să înlocuiască 250 milioane de noi publicații. Avînd în vedere faptul că anul trecut în SUA au fost vândute nu mai mult de 25 de milioane de cărți pe hârtie, daunele aduse mediului înconjurător de lectură au crescut de zeci de ori.

Mai rău este cazul tabletelor: în scopul de a taxa iPad-ul pentru timpul necesar lecturii unei cărţi, trebuie să fie arse de 50 de ori mai mult cărbune decât este necesar pentru iluminatul electric al copiei pe hârtie în aceeași perioadă de timp. Potrivit datelor Apple, impactul ecologic în urma unei ore de lucru a iPad-ului este comparabil cu eliberarea în atmosferă a 2,5 grame de CO2.

Comparația efectuată, ţinînd seama de viteza medie de lectură la un cetăţean mediu din SUA în varianta electronică (folosind iPad) şi pe hârtie, a arătat că amprenta de carbon lăsată în urma folosirii tabletei de cinci ori depăşeşte literatura pe hârtie. Cu timpul, decalajul scade şi peste cinci ani (sau după lectura a 32,5 cărți pe aceeași placă) dispare cu totul. Cu toate acestea, dacă vom lua în considerare statisticile menționate anterior (schimbarea dispozitivului la fiecare 2 ani), vedem că amprenta de carbon a unei plăci inițial depăşeşte cu 200-250% amprenta lăsată de biblioteca clasică.

Ar trebui remarcat faptul că cititorii clasici ai reader-ilor destinaţi exclusiv pentru lectură, utilizează mai puțină electricitate, mai mult timp folosesc taxa și dispozitivele. Din păcate, mulți oameni se uita nu ca la o "bibliotecă de buzunar", ci un dispozitiv universal, cu care puteţi verifica poşta, precum și juca online. La aceste cereri corespunde o tabletă mai puţin ecologică (care este, de fapt, un computer în miniatură). Cu toate acestea, cu cât mai complex este dispozitivul, cu atât mai mare prejudicii aduce naturii producerea lui și ceea cea este la fel de important, reciclarea lui. Lista poate continua: consumul de energie de către centrele de date Amazon si Apple, nevoia de taxare și înlocuirea periodică a bateriei, iar în caz de deteriorare a tabletei – ambalarea şi transportarea de peste hotare, precum și faptul că cartea electronică este un dispozitiv personal (cartea pe hârtie poate fi împrumutată), nu vorbeşte în favoarea cărţilor electronice.

Este clar că tehnologiile nu stau pe loc și procesul de tranziție la electronicele digitale nu poate fi inversat. Deşi, producătorii ar trebui să se gândească la dezvoltarea reader-lor noi, "verzi" sau la ecologizarea procesului de editare al produselor pe hârtie (de exemplu, să utilizeze activ materialele reciclate).

Ce pot face cititorii? Există mai multe opțiuni. Puteți cumpăra cărți tipărite pe hârtie reciclată, le împărtăşiţi cu prietenii sau procura un abonament la cea mai apropiată bibliotecă. În cazul dacă literatura disponibilă nu este suficientă (iar cititorilor înverşunaţi nu le ajunge niciodată), ei nu se pot abţine de dispozitive electronice. Dar chiar și aici, puteți alege – a cumpăra o tabletă pentru a citi cărți pe ea, este non sens: puteţi la fel de bine citi în fața unui monitor, iar energie, tableta consumă mult mai mult decît un reader.

Și, în sfîrșit, ce nu aţi alege, ţineţi minte că dispozitivele electronice sunt foarte prost "digerate" de natură. Nu vă grăbiți să le aruncaţi! Nu încercaţi să țineţi pasul cu progresul tehnologic, cumpărînd toate modele noi. Utilizați dispozitivele până la "sfârşit", iar dacă tentația este prea mare, încercați să vindeţi reader-ul vechi.. Doar, nu veţi procura o altă ediţie doar pentru că vă place coperta nouă? Atunci de ce noi încercăm să facem acest lucru cu un dispozitiv, care din punct de vedere ecologic, este egal cu cincizeci de cărți pe hîrtie?

Sursa: facepla.net