ecology: ru md
Video prezentarea Ecology
Conceptul de Așezări ecologice

Ecologia: fapte şi cifre

 

 

Secolul XX a trecut sub lozinca: "Noi nu putem aştepta favoruri de la natură. Scopul nostru este de a le lua de la ea". Oamenii au folosit cunoaşterea legilor naturii pentru exploatarea ei barbară, care le-a asigurat cu un confort material fără precedent. Dar toate în viaţă trebuie să fie plătite şi umanitatea plăteşte un preţ mare pentru uciderea naturii. Situaţia ecologică din lume se înrăutăţeşte în fiecare zi şi fiecare dintre noi este implicat în aceasta.

 

Poluarea aerului

 

Un autoturism mediu emite pe an în atmosferă atîta dioxid de carbon, cît cîntăreşte el însuşi.

280 de denumiri de substanţe nocive sunt conţinute în emisii provenite de la autovehicule.

225 de mii de oameni în Europa anual mor din cauza maladiilor asociate cu gazele de evacuare. Ecologiştii şi medicii sunt de aceeaşi părere: la noi victimele sunt cel puţin de 2 ori mai multe.

 

Păduri

 

Anual de pe Pămînt dispar 11 milioane de hectare de păduri tropicale - este cu 10 ori mai mult decît rata de reîmpădurire.

Aproape jumătate din toate pădurile din Marea Britanie au dispărut în ultimii 80 de ani.

Jumătate din pădurea amazoniană va dispărea în 2030.

 

Metropole

 

Numărul de oraşe care au depăşit indicatorii admisibili de poluare, stabiliţi de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii, este mai mult de 50%.

36 milioane de ruşi locuiesc în oraşe în care poluarea aerului este de 10 ori mai mare decît standardele sanitare. Un locuitor de metropolă pe an inhalează 48 kg de diverse substanţe cancerigene.

Un rezident al metropolei în medie trăieşte cu 4 ani mai puţin, comparativ cu cei care locuiesc în zonele rurale.

Numărul de "oraşe-milionare": la mijlocul secolului al 19-lea – 4, în 1920 - 25, în 1960 - 140, în prezent - circa 300.

Zona de asfalt şi de acoperişuri ocupă 1% din suprafaţa Pămîntului.

 

Oceane

 

Începînd cu anul 2000, aciditatea apelor în oceanele lumii a crescut cu 10 ori. 19% din recife de corali ale Pămîntului au dispărut în ultimii 20 de ani.

În fiecare an, în Oceanul Pacific se revarsă 9 milioane de tone de deşeuri, în Oceanul Atlantic - mai mult de 30 de milioane de tone. Poluatorul principal al oceanelor lumii este petrolul. Numai în rezultatul transportului maritim şi curăţării vaselor petroliere în oceane nimereşte pe an de la 5 pînă la 10 milioane de tone de petrol. Marea Caspică este acoperită cu o peliculă de petrol.

 

Apa dulce

 

În ultimii 40 de ani, cantitatea apelor dulci pentru fiecare persoană din lume, a scăzut cu 60%. În următorii 25 de ani se aşteaptă o scădere ulterioară cu 2 ori.

70-80% din consumul uman total de apă dulce se utilizează în agricultură.

884 milioane de oameni, adică fiecare al optulea om nu are acces la apa potabilă sigură. Omul poate utiliza mai puţin de 1% din apă dulce (sau aproximativ 0.007% din toată apa de pe Pămînt), fără o purificare suplimentară.

Maladiile transmise prin apă ucid 3 milioane de persoane pe an.

Pe 60% din cele mai mari râuri din lume au fost construite baraje sau modificate artificial albiile.

În Ucraina, apa potabilă este examinată după 28 de parametri, în timp ce în Suedia după de cel puţin 40 (acolo durata vieţii este 82 de ani) şi în Statele Unite ale Americii – după 300 de parametri!

Din anii 80 populaţia peştilor care vieţuiesc în apa dulce a fost redusă la o jumătate.

 

Creşterea populaţiei mondiale

 

În secolul al 19-lea a fost marcat un miliard de oameni, la sfîrşitul anilor 20 din sec.20 – 2 miliarde (aproximativ cu 110 de ani mai tîrziu), 3 2 miliarde - la sfîrşitul anilor 50 (peste 32 de ani), 4 miliarde - în 1974 (peste 14 ani) 5 miliarde - în 1987 (peste 19 ani), în 1992 populaţia a fost de peste 5.4 miliarde de oameni. Pînă la începutul sec. 21 populaţia a ajuns la 6 miliarde de oameni, pînă în 2020 populaţia lumii va creşte la 7,8 miliarde, pînă în 2030 ea va creşte la 8,5 miliarde de oameni.

În lume în fiecare secundă se nasc 21 şi mor 18 persoane, populaţia lumii zilnic creşte cu 250 000 de persoane sau 90 de milioane pe an.

 

Agricultura

 

Suprafaţa terenurilor noi cu destinaţie agricolă creşte anual cu 3,9 milioane ha, dar în acelaşi timp, din cauza eroziunii se pierd 6 milioane de hectare. Rezerva terenurilor adecvate pentru utilizare agricolă care constituie 2,5 miliarde de hectare, se reduce anual cu 6 - 7 milioane ha. Terenurile rămase în rezervă sunt caracterizate de o fertilitate joasă şi necesită o investiţie semnificativă în vederea îmbunătăţirii acesteia.

1000 de litri de apă sunt necesare pentru a creşte un kilogram de grîu. 15 000 de litri de apă sunt necesare pentru a obţine un kilogram de carne de vită. 70-80% din consumul uman total de apă dulce sunt utilizate în agricultură.

În ultimii 100 de ani conţinutul de vitamine şi minerale în fructe şi legume s-a redus cu 70%. Cauza: epuizarea solului, poluarea şi OMG-uri.

 

Gunoi

 

Potrivit ecologiştilor, un rezident al Ucrainei lasă în medie 0,5 kg de gunoi pe zi, 182.5 kg pe an. 46 milioane de ucraineni lasă anual 8 milioane de tone de gunoaie! Avem 11 milioane de depozite de deşeuri, care ocupă 260 000 de hectare - mai mult decît statul de Luxemburg! Ca trei capitale ale Ucrainei.

Pentru descompunerea în mediul natural hîrtia necesită pînă la 10 ani, cutia de conserve - pînă la 90 de ani, filtru de la ţigară - pînă la 100 de ani, punga de plastic - pînă la 200 de ani, plasticul - pînă la 500 de ani, sticla - pîna la 1000 de ani. Pentru descompunerea unui filtru de ţigaretă sunt necesare de la cinci pînă la 15 ani. In acest răstimp, acestea pot nimeri în stomacuri de peşti, păsări şi mamifere marine.

 

Încălzirea globală

 

Pe parcursul întregului secol al XIX-lea creşterea temperaturii a constituit aproximativ 0,1 de grade. În ultimul deceniu al secolului XX, creşterea a atins în medie 0.3 de grade pe an. La începutul secolului XXI, creşterea s-a accelerat. În 2004, temperatura medie a crescut cu 0.5 de grade, pe continentul european - cu 0.73 de grade. În ultimii 15 ani, temperatura medie anuală a crescut cu 0.8 de grade.

În toamna anului 2008 în Europa de Est temperatura din octombrie a depăşit norma cu 10-12 grade. În Europa de Vest, situată într-o zonă mai caldă, dimpotrivă, temperatura a scăzut la zero, s-au observat zăpezile.

Temperatura în creştere a planetei nu numai că topeşte gheţarii imenşi, dar se pare că decongelează tot mai mult stratul de sol. Aceasta conduce la faptul că solul devine mai moale şi poate fi periculos pentru clădirile şi infrastructura existentă. Topirea îngheţurilor veşnice ar putea duce la alunecări de teren şi aluviuni. Unii cercetători susţin că există o posibilitate de revenire la maladiile uitate, în cazul de contact al oamenilor moderni cu morminte din trecut topite.

În vara anului 2003 în Franţa căldura anormală, mai sus de 40 de grade C, a cauzat moartea a 12 000 de vieţi.

 

Topirea gheţarilor

 

La Tien Shan numărul gheţarilor în 1955 - 1999 a scăzut cu 33%.

Gheţarii din Alpi s-au topit la o treime, provocînd în vara anului 2005 inundaţii neobişnuit de severe în regiunea muntoasă din Austria, Carinthia.

În Africa, pentru prima dată s-au topit complet zăpezile de pe muntele Kilimanjaro.

 

Animale şi plante

 

În 50 de ani, s-a redus cu o treime lista speciilor de plante şi de animale de pe planetă. În Europa, în ultimii 20 de ani au dispărut aproximativ 17 000 de specii.

Pămîntul pierde 30 000 de specii de organisme vii anual.

Marea Mediterană a pierdut aproape o treime din floră şi faună.

Din 1970, numărul animalelor şi păsărilor sălbatice de pe planetă s-a redus cu 25-30%.

În fiecare an, omul ucide aproximativ 1% din toate animalele.

Ecologiştii nu ne sfătuiesc să mîncăm peşte, deoarece din cauza poluării oceanelor organismele marine sunt săturate cu multe substanţe toxice, în special, metale grele şi mercur.

În lume peste tot mor insectele: ţînţarii, albinele.

 

În concluzie:

 

Spre deosebire de animale, omul este capabil să ucidă semenii săi cu o cruzime incredibilă.

Oamenii de ştiinţă estimează că în ultimii şase mii de ani, oamenii au retrăit 14 513 de războaie, în care au fost ucise 3.64 miliarde de oameni. Costul războiul este în creştere constantă. Dacă costul Primul Război Mondial a constituit 50 de miliarde de ruble, al Doilea a costat cu zece ori mai scump. La sfîrşitul anilor 80 costul armamentelor în lume a constituit deja un trilion de dolari! Această sumă depăşeşte investiţiile tuturor ţărilor din lume în sănătate, educaţie şi construcţie rezidenţială, să nu mai vorbim de mediul înconjurător.

Se pare că se adevereşte sumbra profeţie lui Niels Bohr: "Omenirea nu va pieri într-un coşmar nuclear, ci se va sufoca în propriile deşeuri".

 

 

Sursa: vitamarg.com

 

ABONAȚI-VĂ
Marţi, 17 mai 2022 7:59
Vizualizări: 8893

Citiţi de asemenea

La inițiativa echipei ecology.md, Fundația pentru dezvoltare ecologică Ecodava din R.Moldova împreună cu echipa Taborul ...
10
Templul Lingaraja este unul dintre cele mai vechi temple din Bhubaneswar, capitala statului Indian Odisha. Există o asem...
126
Războiul nu poate fi cîștigat cu armele. Dacă vrem să evităm vărsarea de sînge între națiuni, trebuie să lucrăm pentru u...
124
În 2007 am cumpărat teren extravilan. Am decis să nu cumpărăm un vagon de construcție, ci să construim o casă de vară ...
614