Ecoturism: Parcul Naţional Baikal
Parcul Naţional pe lângă Baical a fost înfiinţat relativ recent, în 1986. Aceasta a fost o strcită necesitate. Odată cu schimbările, care au avut loc într-o societate, s-a schimbat rapid şi situaţia ecologică în toate părţile ale ţării noastre, inclusiv şi într-un loc unic, ca Lacul Baikal şi malurile lui. S-a extis şi construcţia cotedjelor în zonele protejate. Industria, simţind slăbirea controlului asupra deşeurilor toxice, aruncate în apele curate ale lacului, nu a considerat necesar să schimbe filtrele vechi şi să îmbunătăţească sistemului de epurare a apelor uzate.
Bolovanii de marmură albă în apropierea oraşului Sludianki s-au acoperit cu o masă mucoasă de hârtie din cauza producţiei celulozei. Au dispărut multe specii de pasari, inclusiv unul din totemurile principale ale poporului Buriat – vulturul alb. Foca siberiană poate fi văzută numai în Muzeul limnologic din Baikal.
La Parcul National a fost trecută fâşia de coastă de sud şi partea de sud-vest a Lacul Baikal. Insula Olhon, separată de continent printr-o bandă îngustă de strâmtoarea Mării mici, a devenit o parte din Parcul National Baikal.
Controlul asupra turiştilor, care vizitează insula, nu este atât de strict, ca şi pe căile din catena muntoasă Baical, unde neapărat trebuie să vă înţelegiţi cu pădurarii în privinţa timpului de trecere a unui grup de turişti.
Olhon este disponibil pentru toată lumea. Şi fiecare om, căruia nu sunt indiferente mediu din această regiune, ţara în care trăieşte, trebuie să ţină minte şi să respecte anumite reguli care vizează îmbunătăţirea mediului ecologic. Nu este nevoie sa aduceţi pe insulă obiecte, care nu pot fi utilizate pe loc. Nu aruncaţi de ţărm, în taiga, sau pe pantele stâncoase ale munţilor Olhon gunoi, care zeci de ani va zăcea la suprafaţă, otrăvind aerul şi apa cu produsele de descompunere lentă. În special acest lucru se referă la cei, care se odihnesc cu masinile lor pe plaja golfului Sarac, în apropierea satului Hugir.
Nu cu mult timp în urmă, locurile cele mai vizitate pe teritoriul Olhon erau pline de deşeuri menagere. Dar acum, datorită acţiunilor de colectare a gunoiului, deţinute pe insulă, problemele ecologice ale Olhonului se rezolvă cu succes. Purificarea zonei costiere se realizează, în principal, de către voluntari. Au devenit curate golfuri Muhorsky, Sarac; Hatha, Taşkiney au recăpătat forma originală.
Speciile de floră şi faună dispărute nu pot fi restabilite, dar o serie de specii de animale şi plante, care până nu demult erau pe cale de dispariţie, şi-au crescut populaţia lor pe pământul Olhon! La Capul Hoboi, dacă vă uitaţi spre creasta întunecată de Sfântul nas, puteţi vedea cum ies din apa boturile mustăcioase ale focilor siberiene, care sunt creaturi curioase.
Şi pe pantele Muntelui Jima puteţi vedea o dovadă clară a îmbunătăţirii mediului în Parcului Naţional Baikal, o plantă - floarea albă de colţ!
111