MOLDOVENII.MD

Exploatarea petrolului în Parcul Naţional Yasuni, Ecuador, a fost APROBATĂ!

Considerat “plămânul planetei”, Parcul Naţional Yasumi (Fig. nr. 1), cu o suprafaţă totală de 9820 km², este situat în provinciile Napo şi Pastaza, între râurile Napo şi Curaray din Ecuadorul amazonian. Este situat la o distanţă de aproximativ 250 km faţă de capitala ţării, Quito şi a fost desemnat Patrimoniu UNESCO în 1989.

Parcul Yasuni (Fig. nr. 2) este considerat a avea cea mai bogată diversitate biologică din lume (1 ha din parc conţine mai multe specii decât toată flora şi fauna sălbatică a Americii de Nord!), având în cuprinsul său, printre altele, 150 de specii de amfibieni, 382 de specii de peşti, 596 de specii de păsări (Fig. nr. 3), ce reprezintă o treime din toate speciile de păsări din Amazon, şi 100.000 de specii de insecte. Parcul adăposteşte şi o serie de specii endemice: aproximativ 250 de specii de plante şi 43 specii de vertebrate. Un exemplu de specie endemică este reprezentat de liliacul Lophostoma yasuni, descoperit în 2004. Totodată, parcul reprezintă teritoriul îndigenilor Huaorani, Tagaeri şi Taromenane (Fig. nr. 4)

 Parcul Naţional Yasumi

Specii de păsări din Yasuni

Populaţia locală din Yasuni

 Zona Ishpingo-Tiputini-Tambococho

Protestatari

Încă din 1970 se fac exploatări de petrol în zonă, în diferite părţi ale parcului, însă la o scară mult mai mică, principalul produs de export al Ecuadorului fiind acest combustibil fosil.

Începând cu anul 2007, guvernul din Ecuador a promovat o iniţiativă, Yasuni-ITT (Ishpingo-Tiputini- Tambococho), lansată de ministrul Alberto Acosta, prin care se dorea ca rezervele de petrol (866 barili de petrol brut, 20% din rezervele Ecuadorului) din acest câmp ITT să rămână neexploatate, cu schimbul oferirii de sprijin financiar internaţional (Fig. nr. 5). Preşedintele Ecuadorului, Rafael Correa spera ca iniţiativa să dea rezultate mai bune, în urma strângerii de fonduri din donaţii, dar suma nu a fost pe măsura aşteptărilor, astfel încât acesta a fost nevoit să abandoneze iniţiativa, spunând totodată că lumea l-a lăsat baltă! A adăugat faptul că iniţiativa nu a fost un act de caritate ci mai degrabă un program prin care ţara devenea mai responsabilă în faţa schimbărilor climatice.
Sute oameni s-au adunat ca să protesteze împotriva acestei decizii (Fig. nr.6), care, pe lângă faptul că ar afecta fauna şi flora, ar elibera în atmosferă 400 de milioane de tone de dioxid de carbon şi ar pune în primejdie teritoriul ocupat de populaţiile din zonă.
Iniţiativa a reprezentat unica piedică lansată vreodată în calea exploatărilor de petrol din Amazon şi a reprezentat un eşec. Guvernul susţine totuşi că exploatarea ar afecta doar 1% din teritoriul parcului, însă realitatea e alta, astfel încât poluarea ar fi de 20-30 de ori mai mare.