MOLDOVENII.MD

Fericita din Sceaslivoe

INTERVIU PENTRU REVISTA CCO - Vlasa Gospodinova. AMF Sceaslivoe. Moldova

E.O.: - Vlasa, ești o femeie fericită, o soție și o mamă fericită din AMF Sceaslivoe! De aceea, prima întrebare este una pentru femei. Cum să devii fericită? Cum tu ai devenit fericită?

Vlasa: - Rețeta fericirii mele a fost simplă, deși nu a fost ușor să o măsor la diferite cotituri ale vieții. Cînd am învățat să mă accept așa cum sînt, s-a dovedit că mă comportam la fel și față de cei apropiați, de prieteni și de lume. Dar acesta este un proces continuu. Mereu pot apărea fațete noi ale Universului meu, cu care fac cunoștință din nou.

E. O.: - Cu ce se ocupă o femeie în paradisul ei, în afară de copii? Ai un spațiu personal? Cum este el?

Vlasa: - Am multe ocupații, deși nu le duc întotdeauna pînă la cea mai bună versiune de îndeplinire, trebuie să recunosc acest lucru. A te pierde în viața de zi cu zi și în treburi este foarte ușor chiar și pe moșie. De fapt, asta mi s-a întîmplat mai devreme. Dar acum am devenit mai înțeleaptă și am învățat cum să-mi fac timp pentru mine însămi. Auzirea nevoilor sufletului, bucuria și aspirațiile sale au devenit prioritatea mea numărul unu. Așa pot rămîne în resursa necesară pentru familie și moșie. Eu am studiat mai multe moduri de a lucra cu subconștientul cînd am descoperit în mine o mulțime de lucruri pe care nu le înțelegeam și nu le acceptam. Am vrut să mă clarific cu asta. Pot spune cu siguranță că am învățat să caut în mine și să găsesc răspunsuri la întrebările mele. Pe Internet, am format un mic cerc de fete și femei cu care împărtășesc aceste moduri. Mă bucur mult cînd văd că acest lucru le ajută să devină mai fericite. Pe moșie am propriile mele colțișoare în care îmi place să mă retrag.

E. O.: - Vlasa, ce înveți de la fiica ta? De ce un astfel de nume?

Vlasa: - De la fiica mea învăț să fiu femeie! Am fost foarte mirată cum de la naștere ea îi dădea jos pe toți cu zîmbetul ei. Învăț să mă mir de lume așa cum o face ea. Aveam de ales din mai multe nume. Pînă în ultimul moment nu știau cum o vom numi. Cu cîteva zile înainte de naștere, am avut un vis în care apărea fiica cea mică a Anastasiei - Lilit. După aceea am înțeles ce nume să-i dăm. Însă din păcate, acest nume se suprapune unei imagini creștine negative. Am descoperit asta mai tîrziu, uitîndu-ne pe Internet. Îmi doresc foarte mult ca oamenii să-l asocieze cu puritatea și sursele primare.

E. O.: - Cîndva îmi doream foarte mult ca fiica mea să studieze la școala lui Mihail Petrovici Șcetinin. Însă în acel moment au apărut alte sărcini. Dar vouă cum v-a venit ideea să-l înscrieți pe fiul cel mai mare, David, la această școală unică?

Vlasa: - Decizia de a pleca la școala lui M. P. Șcetinin a fost luată chiar de David. L-am întrebat doar dacă i-ar plăcea să locuiască acolo și să învețe din experiența copiilor. Cînd el avea 3 ani, am mers la școală cu prietenii. Pe atunci trăiam în valea rîului Jane. Mihail Petrovici, trecînd pe lîngă noi, s-a oprit, ne-a privit cu privirea sa profundă și a spus că ne vom mai întîlni. Așa și s-a întîmplat.

E. O.: - Vlasa, ce s-a schimbat în tine și în viața ta pe parcursul anilor în care ai trăit în Spațiul Iubirii, în Moșia de familie? Dacă e să ne referim la tine - există vreo diferență dintre cea care a venit prima dată pe pămîntul de familie și cea de astăzi?

Vlasa: - Diferență este și nu este. Am venit pe acest pămînt fiind foarte naivă și neînțelegînd multe lucruri în viață. Dar dorința de a trăi într-un vis m-a înaripat. Moșia îl ajută pe fiecare să se întîlnească cu el însuși, aici nu ai unde fugi. Poți încerca, desigur, dar nu vei reuși pentru mult timp. Toate programele de familie care necesită regîndirea ies la aveală fără milă. Cînd ne-am dat seama cît de important este să ne pătrundem cu tot ceea ce era în familie și să aducem în ea un nou vis, au apărut puteri și posibilități de a face acest lucru.

E. O .: Ți-am ascultat de multe ori înregistrările audio. Vocea ta este de o frumusețe și puritate impresionantă, cîntece cu versuri neobișnuite, cu nuanțe, împletiri. Este fermecător. Cum s-a întîmplat că ai început să cînți? Cum se nasc cîntecele tale?

Vlasa: - Nașterea fiului cel mai mare a provocat în mine o explozie de sentimente, pe care vroiam să le eliberez. Îl duceam la culcare și-i cîntam niște cîntece. Bunica mea cînta frumos. Probabil, am moștenit acest dar de la ea. O melodie se naște întotdeauna spontan, cînd sufletul meu este binecuvîntat. Nu-mi pot imagina viața fără cîntec. Le cînt copiilor cîntece de leagăn în fiecare zi.

E. O.: - Dar dacă ar trebui să alegeți doar o melodie și un singur interpret, să-l iei de mînă și să-l aduci pe scenă? Cine ar fi?

Vlasa: - Îmi este greu să aleg un interpret și un cîntec. Starea sufletească este întotdeauna diferită și, respectiv, o rezonanță la diferite melodii.

E. O.: - Moșia ta este superbă! Fiecare colț este divin, fiecare este interesant în felul său. Ai un locușor preferat?

Vlasa: - Încerc să iubesc toate locurile pe moșie, dar, desigur, există locuri unde mă simt oarecum special.

E. O.: - Și totuși?)

Vlasa: - Cînd s-a născut fiica mea, în primele luni ea dormea sub marea noastră salcie de lîngă casă. Aici, în apropiere, trăiesc preferații mei: un pin, un corcoduș, un scoruș și un păducel. Probabil pentru că îi văd și îi simt în fiecare zi, mă simt foarte bine aici.

E. O .: - Să vorbim despre sărbători? Degrabă e Revelionul, dar vreau să te întreb despre ziua de naștere. Cum ai sărbători în mod ideal această zi? Ai un vis?

Vlasa: - Eu am propria mea atitudine față de cuvîntul „ideal”))) Multă vreme idealizam totul, apoi sufeream. Sufeream pentru faptul că în viață nu există aceste idealuri. De aceea, încerc să accept fiecare zi, nu numai zilele de naștere, așa cum este.

E. O.: - Poate că în ceea ce privește viitorul ideal lucrurile sînt mai simple? Ți-l imaginezi cumva? Cum este viitorul tău?

Vlasa: - În viitorul meu ideal al familiei, cresc fericită nepoțeii copiilor care locuiesc pe moșiile din apropierea noastră, dar cineva a rămas și cu noi.

E. O .: - Există un fel de mîncare foarte iubit în familie?

Vlasa: - Este greu de spus ... Eu fac o pizza delicioasă pe tigaie.

E. O .: - Rudele tale se bucură împreună cu tine de felul cum ți-ai construit viața? Îți înțeleg spirațiile?

Vlasa: - Mama îmi susține stilul de viață. A existat o perioadă scurtă de neînțelegere, dar acum totul este bine. Eu nu am frați și surori, iar tata a plecat de printre noi cu mult timp în urmă.

E. O .: Vlasa, este absolut sigur că noi toți vom suferi o transformare în moșiile noastre de familie. Vom descoperi abilități despre care nici nu bănuim. Ce ai dori să descoperi la tine?

Vlasa: - Vreau să-mi aud mereu sufletul și sufletul celui cu care comunic, pentru a nu rătăci în labirintul iluziilor și să fiu în co-creație cu lumea.

E. O .: - Dai impresia unei personalități complet armonioase, împlinite. Dar o femeie dintr-o moșie de familie are nevoie de prietene?

Vlasa: - Desigur. Unde fără prietenie? Noi, femeile avem foarte mare nevoie să împărtășim stările noastre cu cei dragi. Bărbaților le place să obțină, iar noi să trăim (observația mea). De aceea, este foarte minunat să ai o prietenă cu care să poți discuta despre lumea ta interioară.

E. O.: - Numește, te rog, trei aspecte pozitive ale vieții în spațiul de familie și trei negative, dacă există.

Vlasa: - Viața pe moșie oferă bucuria de a trăi printre gîndurile vii ale Tatălui, ocazia de a crea o familie fericită și de a păstra iubirea. Nu știu ce ar putea fi negativ pentru mine pe moșie.

E. O .: Ce perioadă a fost cea mai dificilă pentru tine personal?

Vlasa: - A existat o perioadă în care relațiile au fost foarte complicate, au ieșit la iveală toate scenariile generice, iar eu probabil nu eram pregătită moral pentru asta. Nu bănuiam că va trebui să mă descurc cumva cu asta.

E. O .: - Internetul discută masiv tema educației. Educarea fiului și educarea fiicei este același lucru! Ca mamă, ce aduci, în primul rînd la fii? Ce vrei de la ei?

Vlasa: - Îmi doresc foarte mult ca fiii să se străduiască să facă Universul lor fericit și să știe cum să facă lumea mai bună.

E. O.: - Vlasa, comunicarea între femei este de obicei plină de sfaturi, rețete, descoperiri drăguțe. Ce ai împărtăși cititorilor noștri dacă e să ne imaginăm că stăm acum împreună într-un cerc de fete?

Vlasa: - Vreau să împărtășesc ideea mea despre atitudinea femeii față de ea însăși. După o lungă căutare a răspunsului la întrebările mele, am înțeles clar faptul că sursa fericirii pentru noi femeile se află în interior. Ea se activează atunci cînd legătura cu Tatăl și Mama Iubire se află pe primul loc. Numai în acest caz va exista suficientă căldură și resurse pentru familie. Niciun bărbat nu va face o femeie fericită dacă ea însăși nu se iubește și nu se prețuiește, nu are punctul său de sprijin pe imaginea ei primară. Și aș mai adăuga: „Privește-ți mereu interiorul fără teamă, dar cu interes”. Da, acolo ar putea exista multe schelete în dulap, dar mai există și o resursă care se naște atunci cînd conștientizezi greșeala în detaliu. Greșind, îți poți dezvolta potențialul și căpăta noi abilități pentru a depăși orice criză. Principalul lucru este să nu te minți, ca să nu trăiești cu iluzii.

E. O.: - Să punem o bifă! Ce este iubirea?

Vlasa: - Pentru mine, iubirea este energia care umple întreaga ființă cu sens. Simțindu-i prezența, simți că nu trăiești în zadar. Aceasta este talismanul meu, a cărei prezență vreau s-o simt întotdeauna în mine și în lume.

Eva Ovcinnikova

Sursa: Revista online: ”Совершенствуй среду обитания”