Greenpeace: Agricultura eco, singura soluţie la declinul albinelor

Studiul efectuat la nivel european de către Greenpeace demonstrează fezabilitatea agriculturii ecologice ca o soluție pentru polenizatori și criza agriculturii la nivel global, se arată într-un comunicat la Greenpeace.

Agricultura ecologică ca și mijloc pentru a depăși criza polenizatorilor și a agriculturii la nivel industrial este fezabilă și deja practicată la scară largă în Europa. Aceasta este concluzia principală a unui studiu publicat de Greenpeace International astăzi, studiu care încorporează cunoștințe științifice de actualitate cu privire la agricultura ecologică și experiența practică a fermierilor, cercetătorilor și a eco-antreprenorilor, care au implementat cu succes agricultura modernă ecologică de-a lungul Europei”.

Singura soluție la declinul albinelor și la criza actuală a agriculturii la nivel global este orientarea către agricultura ecologică. Fermierii, experții și eco-antreprenorii din Europa – eroii din studiile de caz video – au făcut pași importanți pentru a salva albinele și agricultura. Prin aplicarea de metode agricole ecologice și care protejează albinele, poate fi obținută mâncare sănătoasă pentru viața de zi cu zi, se protejează solul, apa și clima, se promovează biodiversitatea și nu se contaminează mediul înconjurător cu chimicale sau organisme modificate genetic. Trebuie ca factorii de decizie să ia aminte la acești experți care aplică cu succes această soluție – ei sunt dovada vie că agricultura ecologică funcționează în Europa”, potrivit lui Matthias Wüthrich, campaigner pe agricultura ecologică și team leader pe proiectul european de protejare a albinelor, Greenpeace Elveția.

Proiectul este parte a unei campanii intense a Greenpeace de a salva albinele și agricultura declanșată de actuala criză a polenizatorilor și a agriculturii moderne la nivel industrial. Declinul global al albinelor este un simptom al unui sistem agricol eșuat, bazat pe o necesitate crescândă de substanțe chimice și resurse energetice, pe monoculturile la scară largă și pe dependența față de câteva companii multinaționale din industria agro-chimică.

Rezistența crescândă a dăunătorilor și a buruienilor, scăderea fertilității solului, contaminarea apei la scară largă, creșterea emisiilor de CO2 și a vulnerabilității la schimbările climatice, precum și diminuarea sistematică a rezistenței, diversității și suveranității pe plan global a producerii de alimente, ne determină să ne orientăm către sisteme agro-ecologice bazate pe biodiversitate.

Sursa