Îngrădirea terenului (Partea I)

Gardul, care înconjoară terenul asigură despărţirea acestuia de zonele adiacente, creând un fel de izolare. Gardurile ar trebui să fie aprobate de organul local de arhitectură. Cel mai bun gard este de formă vie, format din arbuşti tăiaţi. Tot mai multe persoane îl practică, instalând doar porţi la intrarea principală. Gardurile pentru casele de ţară, moşii, de obicei, sunt fabricate din lemn sau metal. Orice gard constă dintr-un cadru şi o astereală pentru care sunt folosiţi şipci, stâlpi din lemn şi stâlpi-rafturi din metal. Uneori sunt utilizate prăjinile, lătunoiul, etc. Pentru astereală sunt potrivite atât gardul de lemn, cât şi plasa de sârmă. Înălţimea gardului variază între 1,2 şi 8 m, iar bariera între terenurile învecinate poate fi de o înălţime până la 1 m.

Un element important sunt pilonii. Partea de jos a pilonilor din lemn îngropaţi în pământ, ar trebui să fie acoperită cu bitum fierbinte ,înainte de instalare, să fie arsă cu lampa şi lipită sau înfăşurată cu trei straturi de folie de pâslă – ruberoid, este preferabil ca în calitate de piloni să se folosească ţevile de metal sau de ciment azbest. Ar trebui să excludeţi pătrunderea umidităţii în interiorul ţevilor, deoarece la îngheţare, ea distruge tuburile; capetele lor trebuie să fie astupate cu beton.

Pilonii sunt conectaţi între ei cu şipci, bare sau prăjini groase, anexate prin intermediul unor etriere metalice, cleme sau bretele. Bretelele pe stâlpii din metal sunt fixate prin sudură sau cu şaibe-piuliţe. Clemele se fac din otel betonat, cu un diametru de 10-12 mm, etrierele (brăţară de metal – trad.) din oţel, cu o grosime de 2-3 mm şi se strâng cu şuruburi care fixează barele. În conductele din azbociment se sfredelesc găuri-fisuri, în care se introduc console din tablă de oţel de o grosime de 5-6 mm, cavitatea interioară este umplută cu beton. Distanţa dintre piloni, în funcţie de tipul de gard, este de 2-3 m. Gropile în sol puteţi să le săpaţi cu o lopată sau cu un sfredel, cu ajutorul unui dispozitiv manual.

Pilonii sunt fabricaţi din bare cu un diametru de 50 × 60 mm. Pentru gardurile din lemn, în calitate de astereală, sunt folosite şipcile din lemn geluit, de o lungime de 1.2-1.8 m. care sunt fixate prin folosirea cablului, pentru a alinia partea de sus, iar pentru alinierea părţii de jos sunt folosite cuiele.

Gardurile sunt proiectate de companiile de inginerie şi există mai multe varietăţi.

Porţile şi uşa de intrare sau portiţa sunt instalate pe partea din faţă a terenului. Vă propunem un exemplu de un gard eficient din şipci şi piloni-reazem din metal. Porţile sunt realizate din două părţi-aripi, cu o lăţime totală de 2.2-2.4 m, o înălţime de 1.6-1.8 m. şi dacă aveţi nevoie de intrare pentru camioane, lăţimea porţilor creşte până la 3.2-3.4 m. Lăţimea portiţei este de 1 m.

Intrarea terenului ar trebui să fie pavată. Dacă din partea străzii există vreun şanţ de drenaj atunci în el sunt instalate tuburi din beton, care nu încalcă conducta de apă.

Porţile de lemn sunt executate din rame. Ramele porţilor, făcute din grinzişoare ce sunt bătute în cuie şi au o secţiune transversală de 50 × 100 mm şi deasemenea, o bară diagonală de împingere obligatorie. În poziţie închisă părţile batante sunt fixate de un limitator, în poziţie deschisă – de un dispozitiv de blocare , fixator. Pentru ca părţile să nu iasă una peste alta şi pentru a evita un decalaj mare între ele, la mijlocul intrării se pune un limitator. Gardul din şipci şi stâlpi pentru poartă ar trebui să fie foarte bine fortificat. Legarea celor două jumătăţi ale porţii şi barele diagonale sunt fixate în cuie.

Pentru a fortifica poarta, se foloseşte o bară cu o secţiune 40 × 80 mm. Bara este ataşată de un stâlp printr-o balama, apoi plasată pe două console (suporturi) în formă de U, situate pe ambele părţi convergente ale porţii şi în cele din urmă împinsă într-a doua balama fixată pe alt stâlp. Porţile se închid cu clamă şi lacăt. Gardurile sunt colorate cu vopsea de ulei sau sintetică, în baza cerinţelor de culoare. 

Sursa: green-dom.info