Moşii fără iobagi

Moşii fără iobagi

În regiunea Belgorod zonele rurale vor fi dezvoltate de gospodarii noi. Coloniştii noi ale cătunelor vechi construiesc case numai din materiale ecologice. Autorităţile din regiunea Belgorod finalizează perfectarea listei zonelor rurale, unde vor apărea în curând moşiile. Proprietarii lor se vor implica în realizarea programelor regionale pentru dezvoltarea turismului rural şi a agriculturii.

Aşezarea pitorească din apropierea cătunului Gremiaci din raionul Şebekinski trezeşte permanent la vizitatori o asociere cu imagini din broşurile turistice. Pajişte verde, case frumoase din lemn, un iaz mic cu o pădure învecinată... Acum cinci ani, aceste terenuri, aflate anterior în posesia ţăranilor cătunului, au fost răscumparate de un grup de cetăţeni cu iniţiativă, care au decis să rămână aproape de natură. Astăzi, ei s-au aclimatizat la locul nou şi au creat o organizaţie ecologică "Izvoarele din Belogorie".

“Am plantat peste 10.000 de copaci, am construit case pe 12 terenuri, am săpat un izvor şi am curăţat un rezervor cu apă”, - menţionează cu mândrie meritele coloniştilor membrul organizaţiei Vladimir Lobaciov. – “În plus, oamenii noştri sunt angajaţi în activităţi ecologice. Aceştia au oprit tăieri forestiere ilegale, braconajul şi de câteva ori au stins incendii în câmpii şi păduri.

Cu toate acestea, până în curând coloniştii nu au avut statut oficial. Casele şi câmpurile proprietarilor moşiilor nu sunt indicate pe harta raionului. Foarte curând, situaţia trebuie să se schimbe: la sfârşitul lunii iulie, guvernul regiunii a semnat hotărârea, care reglementează punerea în aplicare a legii regionale privind moşiile”.
Încă în februarie, unii deputaţi ai Dumei regionale au propus ca legea să fie specificată, criticând-o pentru lipsa de claritate a textului. Ca rezultat, legea a fost adoptată cu modificări minime, dar a fost adăugată noţiunea privind organizarea moşiilor, elaborată de direcţia regională pentru arhitectură şi urbanism. Documentul abundă în derivate de la cuvântul "ecologie".

Se presupune că, coloniştii vor construi case din materiale ecologice pure, pentru încălzire vor utiliza energie solară şi pe masă întotdeauna vor avea lapte, carne şi legume de producere proprie.

Administraţiile locale trebuie să determină cătunele şi terenurile agricole neutilizate pentru crearea moşiilor. Unele municipalităţi déjà au făcut faţă acestui proiect. De exemplu, pe site-ul proiectului sunt deja amplasate descrierile mai multor cătune pentru acei, care doresc să se stabilească în raionul Korocianski. Dar mai multe raioane, în ciuda dispoziţiei Departamentului regional pentru relaţii funciare, nu se grăbesc să perfecteze lista terenurilor. Între timp, viitorii proprietari ai moşiilor nu pierd speranţa. În primul rând, legea cu privire la moşiile va crea condiţii preferenţiale pentru obţinerea terenurilor pentru construirea caselor şi acareturilor. În al doilea rând, autorităţile raionale vor ajuta în organizarea infrastructurii. În al treilea rând, administraţia regională promite să includă pe colonişti în proiectele regionale de construcţie a zonelor de agrement, de dezvoltare a turismului rural şi organizarea fermelor de familie. Sunt idei pentru a atrage turiştii, precum şi pentru a reînvia meşteşuguri populare pe bază comercială - de la ceramică până la sculptură în lemn. Deci, coloniştii înşişi se vor asigura cu locuri de muncă.

Susţinătorii proiectului citează exemplul unor ţări străine cu o populaţie, având o conştiinţă ecologică dezvoltată. Şeful Departamentului Regional de Arhitectură şi Urbanism Vitali Perţev povesteşte despre experienţa Olandei, în care în ultimii ani se observă refluxul populaţiei, obosite de agitaţia urbană, în mediul rural. Statisticile confirmă această idee: aproape 70 la sută din cei, care doresc să înfiinţeze moşiile, s-au născut în oraş.

Directorul general al Corporaţiei ipotecare din regiunea Belgorod, Stanislav Litvinov a declarat că o comisie specială va examina cererile coloniştilor potenţiali şi le va acorda terenuri în mod gratuit. Acest proiect nu are nici un scop comercial. Dimpotrivă, problema constituie în minimizarea costurilor pentru infrastructura tehnică, “de aceea noi conexăm aşezările viitoare de localităţi.

Viitorii proprietari ai moşiilor vor obţine condiţii mai confortabile, decât constructorii individuali obişnuiţi. Aceştia primesc terenuri de 15 hectare pentru o sumă relativ de mică de 25 mii de ruble, iar pentru fiecare hectar în plus ar trebui să plătească încă 20 de mii. Colonişti, vor primi imediat câte un hectar la un preţ simbolic”.