MOLDOVENII.MD

Nistrul ca sistemul viu: la Tiraspol au fost discutate principalele provocări ecologice ale regiunii (+Foto)

La 5 iunie, de Ziua Mondială a Mediului, la Facultatea de Științe ale Naturii și Geografie a Universității de Stat „T.G. Șevcenko” din Transnistria a avut loc masa rotundă republicană științifico-practică cu participare internațională, dedicată problemelor ecologice actuale ale bazinului Nistrului.

Evenimentul a fost organizat de Asociația Internațională a Păstrătorilor Rîului „Eco-TIRAS”. La lucrările mesei rotunde au participat cercetători, profesori universitari, specialiști în domeniul ecologiei, reprezentanți ai organizațiilor obștești și studenți. Printre participanți s-a aflat și reprezentantul site-ului ecology.md, Vladislav Sanduleac.

Deschizînd evenimentul, decanul Facultății de Științe ale Naturii și Geografie, Serghei Filipenco, și directorul executiv al Asociației Internaționale a Păstrătorilor Rîului „Eco-TIRAS”, Ilia Trombițki, au subliniat importanța conservării ecosistemului Nistrului în condițiile provocărilor ecologice tot mai mari.

Una dintre temele centrale ale reuniunii a fost influența schimbărilor climatice și a hidroenergeticii asupra regimului natural al rîului. În intervenția sa, Ilia Trombițki a vorbit despre rolul deversărilor ecologice de primăvară pe Nistru. Aceste deversări permit reproducerea parțială a proceselor naturale de inundație care, timp de milenii, au asigurat alimentarea ecosistemelor de luncă, reproducerea peștilor și regenerarea mediului acvatic. Pe măsură ce clima devine tot mai imprevizibilă, iar debitul rîului este influențat de construcțiile hidrotehnice, menținerea dinamicii naturale a apelor capătă o importanță deosebită.

Continuînd analiza stării actuale a rîului, academicianul Academiei de Științe a Moldovei, Elena Zubcova, a prezentat principalele probleme ecologice ale Nistrului. Printre acestea se numără modificarea regimului hidrologic, poluarea apelor, reducerea biodiversității și creșterea presiunii antropice asupra ecosistemelor naturale. Aceste procese afectează nu doar mediul, ci și calitatea vieții populației care utilizează resursele rîului.

O parte importantă a discuțiilor a fost consacrată resurselor piscicole. Decanul facultății, Serghei Filipenco, a prezentat direcțiile posibile pentru conservarea și refacerea stocurilor de pește din bazinul Nistrului. Potrivit acestuia, protejarea zonelor de reproducere, menținerea condițiilor naturale pentru dezvoltarea populațiilor piscicole și susținerea științifică a măsurilor de protecție reprezintă priorități esențiale pentru viitorul ecosistemului.

Participanții au acordat o atenție specială și speciilor rare de pești. Candidatul în științe biologice Vladimir Domanciuc a abordat problemele legate de conservarea unor specii incluse în Cartea Roșie. Aceste specii sînt extrem de sensibile la modificările mediului și reprezintă indicatori importanți ai stării ecologice a rîului.

Interes științific a stîrnit și prezentarea candidatului în științe biologice Mihail Mustea, dedicată structurii ihtiocenozei lacului de acumulare Cuciurgan. Cercetarea oferă informații importante despre starea actuală a comunităților piscicole și despre procesele care au loc în ecosistemele supuse influenței factorilor naturali și antropici.

Un loc important în program l-a ocupat raportul lui Victor Romanescu despre guvizii Nistrului. Cercetătorul a analizat compoziția speciilor, particularitățile biologice și rolul acestora în funcționarea ecosistemelor acvatice. Deși sînt pești de dimensiuni reduse, guvizii constituie un element esențial al lanțurilor trofice și contribuie la menținerea echilibrului ecologic.

La fel de actuală s-a dovedit a fi tema calității apei. Coordonatoarea de proiecte a Asociației Internaționale a Păstrătorilor Rîului „Eco-TIRAS”, Tatiana Siniaeva, a subliniat necesitatea includerii monitorizării sanitar-igienice în activitatea Comisiei Nistrului, în conformitate cu articolul 13 al Protocolului CEE ONU „Apa și sănătatea”. Este vorba despre monitorizarea sistematică a indicatorilor care influențează direct siguranța apei potabile și sănătatea populației.

Partea științifică a reuniunii s-a încheiat cu prezentarea candidatului în științe biologice Igor Șubernețki, consacrată stării actuale a regimului microbiologic al bazinului Nistrului. Microorganismele joacă un rol esențial în procesele de autoepurare a apei și în menținerea stabilității ecosistemelor acvatice. Modificările parametrilor microbiologici constituie adesea primele semnale ale unor dezechilibre ecologice.

Pentru ecology.md, un interes aparte îl prezintă faptul că toate subiectele discutate fac parte dintr-un singur sistem natural. Deversările ecologice, resursele piscicole, starea sanitară a apei, procesele microbiologice și conservarea speciilor rare sînt strîns legate între ele. Dereglarea unuia dintre aceste elemente se reflectă inevitabil asupra întregului ecosistem al rîului.

Din perspectivă etnobiologică, Nistrul reprezintă nu doar o arteră hidrografică, ci și un element fundamental al peisajului cultural regional. De-a lungul secolelor, rîul a modelat tradițiile pescuitului, activitățile gospodărești și relația dintre om și natură. Conservarea biodiversității Nistrului înseamnă, în același timp, păstrarea unei părți importante a memoriei istorice și a patrimoniului cultural al comunităților care trăiesc pe malurile sale.

Masa rotundă de la Tiraspol a demonstrat că viitorul Nistrului depinde nu doar de cercetarea științifică și de deciziile administrative, ci și de capacitatea societății de a înțelege valoarea acestui rîu ca sistem viu, de care depinde bunăstarea generațiilor prezente și viitoare.

Autor: Валерий Катрук