Nu sunt doar bestii: cum percep culturile tradiționale animalele

Lumea animalelor nu este doar biologie. În culturile tradiționale, animalele sunt rude, învățători, intermediari între lumi. Etnozoologia studiază aceste legături și arată: relațiile noastre cu animalele formează nu doar natura, ci și cultura.

Ce este etnozoologia?
Etnozoologia este o ramură a etnobiologiei care studiază cum diferite popoare percep, clasifică și interacționează cu animalele. Aceasta nu include doar vânătoarea și creșterea animalelor, ci și mitologia, limbajul, practicile cotidiene, ritualurile și credințele spirituale în care animalele joacă un rol cheie.
Este vorba nu doar de cunoașterea comportamentului și a compoziției speciilor, ci de perceperea animalelor ca ființe conștiente, cu caracter, voință și semnificație.

Animalele ca rude și ghizi spirituali
În multe culturi, animalele sunt numite „frați mai mari” sau „bătrâni”. La popoarele din Siberia și Arctica, ursul, elanul sau morsele nu sunt doar surse de hrană — sunt suflete înrudite care vin la om cu consimțământul acestuia. Vânătoarea este însoțită de ritualuri, cereri de iertare și mulțumiri.
La popoarele din Amazonia, jaguarul poate fi nu doar un prădător, ci și un ghid șamanic. În culturile africane, antilopa și elefantul sunt simboluri ale strămoșilor și purtători ai ordinii cosmice. În cultura tradițională moldovenească, albina nu este doar un insecte, ci simbolul sufletului și purtătorul luminii.
Această percepție a animalelor formează o atitudine respectuoasă, prudentă și, adesea, sacră față de natură.

Limba ca reflectare a legăturilor
Multe limbi fixează aceste relații. Într-o limbă, pot exista zeci de cuvinte pentru a desemna etapele de creștere ale unui vițel sau diferitele culori ale unui cal. Aceasta reflectă observația, interacțiunea practică și legătura emoțională.
Animalele sunt adesea prezente și în proverbe, basme, zicători, metafore. Acestea le fac parte integrantă din matricea culturală — nu doar biologică, ci și semnificativă.

De ce este important astăzi?
Atitudinea modernă față de animale este din ce în ce mai mult determinată de practicile industriale: creșterea în masă a animalelor, experimentele de laborator, dezumanizarea surselor de hrană. Această atitudine generează o criză ecologică și etică: pierderea empatiei, distrugerea populațiilor, devalorizarea vieții ca atare.
Întoarcerea la relații mai adânci și respectuoase față de animale nu este o românță, ci o necesitate. Etnozoologia oferă o alternativă: să vedem în animale nu obiecte, ci parteneri de viață pe planetă.

Moldova: urme ale tradiției
În satul moldovenesc încă trăiesc povești despre lupi ca „vicleani, dar drepți”, despre rândunele care aduc noroc și despre câini ca gardieni ai caselor. Animalele domestice erau considerate membri ai familiei — vaca era numită pe nume, cu ea se vorbea, iar grijă era acordată până la bătrânețe. Chiar și sacrificarea animalelor era însoțită de tăcere și rugăciune.
Înțelegerea animalelor ca ființe sensibile se reflectă în sărbătorile populare, ritualuri, în special în ciclurile primăvară-toamnă. Aceste imagini nu și-au pierdut puterea — pot fi reînviate și incluse în educația ecologică, practicile agricole, turismul și cultura în ansamblu.

Cum se poate aplica etnozoologia astăzi?
În educația ecologică: prin povești, mituri și istorisiri se poate forma o atitudine respectuoasă față de animale încă din copilărie.
În agricultura sustenabilă: înțelegerea comportamentului și stării animalelor poate îmbunătăți calitatea vieții și a producției lor.
În protecția naturii: semnificația culturală a unei specii întărește motivația pentru protecția acesteia.
În psihologie și terapie: interacțiunea cu animalele ca ființe sensibile are un efect dovedit asupra recuperării sănătății mentale.

În loc de concluzie
Animalele sunt oglinda umanității noastre. Modul în care le tratăm nu influențează doar viața lor, ci și propriile noastre orientări: unde trece linia dintre putere și grijă, între rațiune și înțelepciune, între viața ca resursă și viața ca valoare.

Autor: Valeriu Katruk