Ochii albaştri ai Moldovei

Ochii albaştri ai Moldovei

Pe teritoriul Moldovei se numără 57 de lacuri naturale cu suprafaţa totală de 62,2 km², în afară de aceasta există mai mult de 1,5 mii de iazuri, care au suprafaţa totală de aproape 250 km². Cea mai mare parte a lacurilor naturale este situată în albiile rîurilor Prut şi Nistru. Cele mai mari lacuri din Moldova se află de-a lungul Prutului, în partea lui de jos – Beleu − 6,26, Dracele −2,65, Rotunda − 2,08, Fontan − 1,16 км². În albia Nistrului s-au păstrat lacurile Bîc − 3,72, Crasnoie — 1,6 km² ş.a.

Nivelul apei în lacuri, îndeosebi cel din lunci, depinde de nivelul apelor în rîuri, dar şi de anotimp. Afluxul apei poate fi observat de două ori pe an – în februarie-aprilie şi în iunie-iulie. În foarte multe lacuri pe parcursul verii şi toamnei scade nivelul apei sau acestea se usucă aproape în totalitate, majoritatea dintre ele sînt puternic mîlite, ceea ce e legat de eroziunea solurilor în rezultatul ploilor abundente.

Merită scoase în evidenţă lacurile din raza localităţilor mari ale republicii, în special, a oraşelor. Toate aceste lacuri, de regulă, sînt construite şi în mare parte sînt situate în parcuri, fiind parte componentă a zonelor de recreere. La Chişinău, în anii 50-60 ai secolului al XX-lea au fost construite parcuri minunate cu cascade de lacuri pe rîuri şi rîuleţe. Printre ele pot fi evidenţiate lacurile din parcurile „Grădina Trandafirilor”, „Grădina Botanică”, „Valea Morilor”.

În ultimele decenii majoritatea dintre ele, nu au fost îngrijite cum se cuvine, au rămas în delăsare şi practic au lipsit orăşenii de posibilitatea de a se odihni pe deplin în raza oraşelor sau în apropierea lor. Şi lacurile, şi parcurile ce le înconjoară deseori reprezintă privelişti jalnice. Nici Chişinăul nu este o excepţie – din parcurile şi lacurile îngrijite de cîndva s-au păstrat în calitate de zone de odihnă numai parcul Valea Morilor şi două lacuri din el. Toate celelalte lacuri şi parcuri din oraş, dar şi din apropierea lui, inclusiv şi în zona de odihnă Ghidighici sînt în delăsare, apa lacului principal al oraşului din fostul parc de cultură şi odihnă a fost evacuată, iar soarta lui îngrijorează la fel ca şi parcul ce-l înconjoară. O excepţie plăcută este parcul din orăşelul Edineţ, de la nordul ţării, care se restabileşte destul de repede.

Majoritatea lacurilor de acumulare construite, dar şi iazurile de pe teritoriul republicii sînt astăzi proprietăţi private şi de cele mai dese ori sînt folosite în calitate de gospodării piscicole, care adesea oferă servicii în organizarea odihnei cetăţenilor republicii. Perspective mari pentru dezvoltarea turismului există în primul rînd în preajma lacurilor de la Costeşti şi Dubăsari, unde, pe lîngă resursele hidrologice, sînt foarte multe locuri istorice şi monumente ale naturi, care prezintă interes pentru toţi.