Oracle trăiește în Siwa (Partea II)

Drumul spre Shali

După vizionarea templului Oracle, ne întoarcem la poarta oraşului vechi Agurmi, fără a rezista plăcerii de a cerceta ruinele. De pe zidurile dărâmate se deschide o vedere panoramică a oazei. În stânga, la 25 km se întinde Lacul Zeitun, înainte - grădini, după care abia se întrevede marginea deșertului, la dreapta - din nou grădini și în spatele lor - ruinele vechiului oraş Shali, construit ca şi Agurmi pe o stâncă.

Al doilea templu a lui Amon este situat la un kilometru de oraşul Agurmi, printre plantațiile de palmieri. Din păcate, acum din templu, care a fost construit un pic mai târziu decât cel anterior, a rămas doar un zid. Înregistrările călătorilor indică faptul că înainte de secolul trecut acest templu numit de localnici, Umm Ubaid, a rămas aproape intact. În 1811 a fost puternic afectat de cutremur. Ceea ce nu au fost în măsură să realizeze stihiile naturale, a finisat omul ignorant. În 1897 șeful administrației oraşului Siwa, Mahmoud Azmi a depus material explozibil în sala principală, în scop de a obține materiale de construcţii pentru casa proprie.

Şi totuşi, templul Umm Ubaid, merită să fie văzut. Pe pereţii lui s-au păstrat basoreliefuri minunate. Pe partea dreaptă, în rîndul de sus – constructor al templului, conducător al oazei de atunci, Venamun, se închina zeului Amon. În spatele lui şi în ultimele două rânduri - o serie de alți zei antici egipteni. Desigur, în Egipt există alte temple, mai mari, ornamentate mai impresionant. Dar, toate din ele se află în centrul țării, în valea Nilului. Iar, acest templu - pe o insulă mică de viața, pierdută în deșertul fără sfârșit!

În oraşul vechi Shali, hotarul dintre casele abandonate și locuite este mai degrabă convenţional. La poalele dealurilor printre casele de lut, aproape identice, cu uși și ferestre mici, acoperite cu obloane, zbenguiau copii, rătăceau caprele și găinile. De la vechiul zid care separa oraşul-cetate de la lumea exterioară, aproape că nu a rămas nimic.

În vechiul Shali, sunt patru fântâni săpate în stâncă. Cel puțin una dintre ele poate fi folosită şi în prezent. În partea de jos a minei străluceşte apa, de poarta de lemn este agăţată o funie. Trăgându-o afară, am găsit o cutie aproape nouă. Dar, să scoatem apa din fântână cu ea nu am reușit. Ce înseamnă să fii copil al civilizației urbane moderne, atunci când trebuie doar să deschizi robinetul - și iată, apa!

După arhitectură, aspectul exterior al locuitorilor, cărucioarele uni-axiale trase de măgari, prăvălii la piață, am constatat că viața în Siwa, puțin s-a schimbat. Desigur, aici sunt școli și un spital, locuitorii recepționează programele TV de la Cairo, deși, cum ne-au spus, proprietarii de televizoare în oază sunt foarte puţini. În fiecare zi în Mersa Matruh, circulă un autobuz. Oaza, nu este izolată.

Pe "Muntele morţilor"

La intrare în Siwa , după un post de poliție rutieră, printre palmieri, la stânga, este vizibil un deal destul de mare. Este Gabal Al-Maut ("Muntele morţilor"), necropola din Egiptul antic, una dintre principalele atracţii turistice ale oazei.

Dealul este înconjurat de o terasă mare din piatră. Pe partea apropiată de drum a terasei sunt construite două case. Una dintre ele este muzeul casei de locuit siwane. În colecţia muzeului sunt haine prăfuite, veselă din ceramică, coșuri, bijuterii. Potrivit etnogfrafilor, obiectele nu au asemănare din cauza locaţiei izolate a oazei. În casa vecină, mai încăpătoare, sunt expuse aceleaşi obiecte, dar cu un aspect mai îngrijit, pentru vânzare. Oare se poate întoarce înapoi la Cairo, din acest loc fără suvenire! Cumpărăm un batic feminin, brodat festiv, o lădiţă rotundă de răchită, decorată cu buchete de fire de aţă colorată, o farfurie împletită pentru curmale.

Dealul sau mai exact muntele, este complet săpat pentru morminte. Unele dintre ele sunt săpate în terasă, în interiorul lor duc trepte, altele sunt sculptate în partea centrală a rocii. Peste tot sunt împrăştiate gunoaie, uneori, chiar și oase umane.. Din cartea lui Ahmed Fakhry, știm că în necropola Gabal Al-Maut, sunt patru morminte, care prezintă o valoare istorică. Gardianul cimitirului, Mohamed este un om de o vârstă mijlocie, îmbrăcat ca şi toți bărbaţii din oază într-o cămașă lungă albă - galaba. El deschide grila de intrare în necropola celor patru morminte celebre. Unul din cele mai interesante dintre ele este mormântul lui Si-Amon.

În timpul celui de-al doilea război mondial, localnicii nu prea instruiţi în arheologie, au vândut soldaților italieni și germani toate obiectele găsite în morminte: mumii, bijuterii și chiar bucăţi de basoreliefuri. Astfel, necropola Gabal Al-Mauta, a pierdut sute de obiecte cu valoare istorică. Din mormântul lui Si-Amon, de exemplu, a fost despicat aproape un sfert din basoreliefuri. Mumiile aflate în mormânt, de asemenea, au fost vândute.

Mormântul lui Si-Amon, reprezintă o cameră lungă și îngustă, la capătul căreia este intrarea într-o sală mai mică. Este camera mortuară a proprietarului mormântului. După basoreliefuri și picturile murale, picturi pe tavan, Ahmed Fakhry a concluzionat că Si-Amon, a fost un negustor bogat sau proprietar funciar de naționalitate greacă, care a acceptat religia egipteană și s-a căsătorit cu o femeie egipteană. Mormântul datează cu secolul al III î.Hr. Pe fiecare dintre pereții laterali sunt sculptate cinci nișe. În ele au fost îngropate rudele lui Si-Amon. Imaginea lui colorată, intr-o tunică albă, s-a păstrat bine, deoarece mormântul a fost deschis pentru public mai puțin de o jumătate de secol în urmă. Cerem permisiunea de a fotografia pictura, însă Muhammad este de neclintit: Departamentul de Antichități interzice acest lucru. Este interzis de a fotografia în toate mormintele egiptene. Motivul este faptul că ele sunt rău iluminate și aproape toţi turiştii folosesc blițul unui flash de lumină, dăunător pentru vopsele. În cazul nostru, putem să ne abţine fără flash, destulă lumină pătrunde din exterior. Dar explicațiile noastre nu produc nici-o impresie asupra lui Mohammed. Legea este lege! Noi trebuie să ne mulțumiți doar cu vizualizarea imaginilor de zei și zeițe pe pereți şi stele de aur pe un tavan albastru.

De pe terasa "Muntelui morţilor" și ruinele vechiului oraş Agurmi, se vede bine toată oaza. Grădini verzi, lacuri gri-albastru, templu lui Oracle pe stâncă, benzi maro de deşert la orizont ... Aşa şi am memorizat-o pe Siwa - o oaza a zeului Amon, o insulă uimitoare de viață în vastele întinderi din Sahara.