Pădurile ar putea ajuta la eliminarea malnutriției

De multe ori, asigurarea hranei pentru populația în creștere a lumii și să protejezi mediul înconjurător, se bat cap în cap. O mare parte din despăduririle din lume, în special la tropice, e asociată cu extinderea culturilor, cum ar fi cele de ulei de palmier, de soia sau de cacao. Un nou raport al Uniunii Internaționale a Organizațiilor pentru Cercetarea Pădurilor arată că pădurile pot juca un rol important în eliminarea foametei și creșterea siguranței alimentare. Până acum, protejarea pădurilor a fost identificată ca un mijloc esențial dar costisitor de a lupta împotriva schimbărilor climatice. O mai bună înțelegere a felului în care pădurile pot ajuta la hrănirea oamenilor ar putea fi un argument în plus în apărarea acestora.

Peste un miliard de oameni din întreaga lume se confruntă cu foametea, și de două ori mai mulți trec prin perioade de nesiguranță alimentară. „Din nefericire, momentan sunt puțin apreciate modurile diverse în care aceste peisaje de copaci pot suplimenta sistemele de producție agricolă în realizarea securității alimentare la nivel mondial”, scriu autorii raportului.

Raportul analizează avantajele nutriționale atât ale pădurilor naturale cât și ale agro-pădurilor, unde copacii care produc alimente sunt cultivați printre alte specii de copaci și sunt parte dintr-un ecosistem funcțional. Copacii care produc alimente pot ajuta la crearea unor diete nutritive mai echilibrate, în special în zonele de la tropice. Semințele, nucile și fructele pot fi surse importante de vitamine și minerale pentru comunitățile care altfel depind numai de fibre și amidon. Existența celorlalți copaci care nu produc fructe comestibile contribuie, de asemenea, la sursa de alimente: în jurul lor apar insecte, verdețuri comestibile și ciuperci.

Pădurile pot da comunităților locale mai mult control asupra accesului la mâncare și pot minimiza vulnerabilitatea acestora față de fluctuațiile prețurilor internaționale ale materiilor prime alimentare. Potrivit raportului, sistemele agro-forestiere pot fi mai rezistente la intemperii decât culturile anuale.

Autorii raportului nu susțin că doar pădurile vor hrăni lumea, dar spun că sistemele forestiere pot contribui la sporirea agriculturii durabile. Pădurile pot furniza servicii de ecosistem benefice, cum ar fi sprijinirea speciilor polenizatoare, și pot oferi o sursă de material organic pentru îngrășăminte.

Comunitățile forestiere cărora le-au fost date drepturi funciare protejează cu succes pădurile de care depind, uneori chiar mai bine decât o fac guvernele naționale, arată raportul. Dar, în unele zone, comunitățile nu au dreptul să intre în păduri și să recolteze alimente. Sprijinirea acestor drepturi e o parte importantă a ecuației.

Simpla prezență a speciilor forestiere comestibile nu înseamnă întotdeauna că aceste alimente sălbatice vor fi consumate. Un factor de influență sunt și cunoștințele locale și tradiționale. Migrația poate cauza o pierdere a cunoștințelor despre alimentele din păduri, în timp ce schimbările culturale pot face ca aceste alimente să fie percepute ca fiind mai puțin valoroase sau ineficiente.

Noi tehnici de prelucrare sau preparare pot ajuta comunitățile să se obișnuiască cu alimentele recoltate din păduri. În Guatemala, de exemplu, noi metode de prăjire permit comunităților din pădurile tropicale să stocheze nuci Ramon, o mâncare tradițională, pe parcursul a ani de zile.

Ca și în cazul agriculturii, practicile sustenabile sunt de asemenea importante pentru a ne asigura că această sursă de alimente e disponibilă pe termen lung. Recoltarea în exces, de pildă, poate amenința o specie întreagă. Vestea bună, spun autorii, este că dezvoltarea agriculturii forestiere poate reprezenta de fapt o oportunitate în zonele unde peisajul a fost deja degradat de activitățile umane. Ei cred că lucrul împreună cu fermierii locali, pentru a combina cele mai bune cunoștințe științifice formale cu cele tradiționale, oferă un potențial enorm pentru sporirea productivității și rezistența acestor sisteme.