Până în 2050, o treime dintre țările lumii s-ar putea confrunta cu o lipsă acută de apă

Apa nu este doar fundamentul vieții pentru plante și animale, ci în următoarele decenii ar putea deveni și o sursă de tensiuni și chiar conflicte între state. Conform datelor ONU, în 2020 sarcina globală asupra resurselor de apă — proporția de apă extrasă pentru necesități casnice, agricole și industriale raportată la rezervele disponibile — era de 18,2%.

Totuși, deja până în 2022, aproximativ 2,4 miliarde de oameni locuiau în regiuni cu deficit extrem de apă, relatează naked-science.ru. Experții subliniază că o prognoză exactă până în 2050 este imposibilă: situația este influențată de creșterea demografică, dezvoltarea economică și stabilitatea politică în țările cu economie de tranziție. De aceea, calculele se fac pe scenarii, și nu pe indicatori fixați.

Un lucru este însă evident — cererea de apă va continua să crească, iar deja astăzi multe state consumă mai multe resurse decât dețin în realitate. Conform prognozei World Resources Institute (WRI), până în 2050, 51 din 164 de țări și teritorii analizate se vor afla în condiții de stres hidric ridicat sau critic, ceea ce va afecta aproximativ 31% din populația Terrei.

Potrivit scenariului WRI, este vorba despre un viitor în care temperatura până în anul 2100 ar putea crește cu 2,8–4,6 °C, iar inegalitatea globală se va menține. În zona de risc maxim se află întreaga Deșert Arabiei, India, Iran și o mare parte a Africii de Nord, inclusiv Algeria, Egipt și Libia, unde nivelul de consum al apei va depăși 80% din resursele disponibile.

În același timp, problema nu vizează doar țările în curs de dezvoltare. În sudul Europei — Portugalia, Spania și Italia — deficitul de apă este deja serios, iar în Spania se prognozează o agravare suplimentară a situației. Pentru Franța și Polonia, analiștii prevăd niveluri medii și ridicate de stres hidric, ceea ce corespunde extragerii a 20–40% din rezervele de apă.

Autor: Ian Corăuș