Peștera Cueva de los Cristales și cristalele sale imense
Exista un loc, in maruntaiele Mexicului, unde cresc cele mai mari cristale de pe Pamant.
In mina Naica din Chihuahua, Mexic, in care se exploateaza plumb, zinc si argint, se afla o pestera a minunilor cristaline, scoasa parca din povestile stiintifico-fantastice. In aceasta pestera au fost descoperite, abia in anul 2000, cristale de selenita de pana la 15 metri in inaltime si 1,5 metri in diametru.
Incaperea care gazduieste bizarele formatiuni de cristale a fost denumita, bineinteles, Cueva de los Cristales (Pestera cristalelor, n.r.), si se afla la o adancime de aproximativ 290 de metri.
"Sora" sa, Cueva de las Espadas (Pestera sabiilor), aflata la o adancime de 120 de metri, a fost descoperita in 1912, insa are cristale mai mici, dar nu mai putin spectaculoase.
Cristalele neobisnuite s-au format din fluidele hidrotermale care emana din magma de dedesubtul minei.
Selenita, numita astfel dupa zeita greaca a lunii, Selene, deoarece cristalul este invaluit intr-o lumina alba placuta, este subiectul multor credinte. Se spune ca ar avea beneficii pentru sanatate. Se crede ca acest cristal favorizeaza concentrarea, dezvoltarea, norocul, imunitatea, si calmeaza emotiile.
De atunci si pana pe la 1900, la Naica s-a exploatat argint si aur, insa dupa 1900 a inceput si exploatarea la scara larga a zincului si plumbului, devenite valoroase.
In timpul revolutiei mexicane, mina producea venituri importante, asa ca trupele revolutionare au cerut bani de la proprietari, asasinandu-l pe unul cand a refuzat sa palteasca.
Mina a fost inchisa in perioada 1911-1922, nu inainte insa de a fi descoperita Pestera sabiilor. S-a decis patrarea pesterii, insa multe cristale de acolo au fost recoltate.
In aprilie 2000, fratii Juan si Pedro Sanchez sapau un tunel si au descoperit din intamplare Pestera cristalelor. In proces, cateva cristale au fost deteriorate, inca compania miniera a instalat o usa de metal pentru a proteja minunea naturala dinauntru.
Nu poti sa intri acolo fara casti de protectie, lanterne, cizme de cauciuc si manusi. Temepratura si umiditatea fac din Pestera cristalelor un adevarat furnal natural.Cu o caldura de 50 de grade Celsius si o umiditate de 100%, pestera a fost vizitata doar de o mana de oameni pana acum.
Este atat de periculos inauntru incat si cu costume de protectie, dupa 20 de minute organele incep sa cedeze. Caldura provine de la incaperile de magma aflate imediat sub mina, aceeasi magma responsabila de crearea minunatiilor geologice. Geologii spun ca aceste formatiuni naturale de cristal sunt extrem de complexe insa, in acelasi timp, foarte simple, si se asteapta sa mai descopere minuni naturale in pestera mexicana.
Daca bogatiile minei vor fi epuizate si mina va fi inchisa, se va opri pomparea apei de dinauntru si atunci cristalele isi vor relua cresterea.
Nimeni nu poate insa sa prezica viitorul pesterii minunate - poate va fi deschisa vizitarii la un moment dat, cine stie?
Sursa: ziare.com
157