Piața lemnului din Moldova: amenințări ascunse și soluții

Ieri, la Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice, a avut loc o conferință importantă, organizată de Societatea Ecologică „Biotica”. În cadrul evenimentului au fost prezentate rezultatele unui studiu amplu asupra pieței lemnului din Moldova. Concluziile s-au dovedit îngrijorătoare și au pus pe gânduri cu privire la viitorul pădurilor noastre.

Ce se întâmplă cu pădurile din Moldova?

Pădurile acoperă doar aproximativ 10% din teritoriul țării, ceea ce reprezintă unul dintre cele mai scăzute procente din Europa. Cu toate acestea, cererea de lemn este în continuă creștere, iar volumul exploatărilor depășește capacitatea naturală de regenerare a pădurilor.

Anual, pe piață se consumă între 1 și 2,3 milioane m³ de lemn. Dintre acestea, aproximativ jumătate se vând legal prin agenția MoldSilva, iar cealaltă jumătate ajunge pe piața gri, unde originea lemnului rămâne neclară.

Cât lemn îi trebuie Moldovei?

Lemnul de foc este principala sursă de încălzire pentru majoritatea familiilor din Moldova. O gospodărie medie consumă aproximativ 5,8 m³ de lemn pe sezon, ceea ce costă în jur de 20.000 de lei. Astfel, aproximativ 1 milion de gospodării creează o presiune enormă asupra resurselor forestiere limitate.

Paradox economic

Piața lemnului din Moldova este estimată la cel puțin 1 miliard de euro anual, însă cea mai mare parte a acestei sume se scurge în economia tenebră. În același timp, ecosistemele forestiere își pierd capacitatea de regenerare, având consecințe ecologice grave.

Productivitatea diferitelor specii de arbori:

Stejarul oferă aproximativ 200 m³/ha, dar ciclul său de creștere este de 70–100 de ani.
Salcâmul alb crește mai repede (20–30 de ani), dar asigură doar 20 m³/ha.

Evident, deși crește rapid, salcâmul nu poate înlocui stejarul nici în volum, nici în valoare ecologică.

Principalele probleme

Lipsa unui sistem de urmărire a lemnului
În 2017, s-a încercat implementarea unui sistem de monitorizare a lemnului, similar celui din România, dar proiectul a fost suspendat. Noul Cod Silvic, adoptat în martie 2024, prevede crearea unui astfel de sistem, însă până acum nu a fost realizat.
Lipsa datelor
Deși lemnul este o resursă-cheie pentru milioane de oameni, consumul, prețurile și volumele acestuia nu sunt reflectate în statisticile oficiale. Spre deosebire de benzină, gaz sau electricitate, datele despre lemn rămân inaccesibile.
Supraexploatarea
Volumul anual al exploatărilor depășește capacitatea naturală de regenerare a pădurilor, creând un risc de catastrofă ecologică.
Conflict de interese
În prezent, aceeași structură administrează creșterea, exploatarea, vânzarea lemnului și elaborarea politicilor de stat. Această concentrare de competențe subminează transparența și eficiența gestionării.

Ce se poate face?

Experții propun mai multe soluții pentru îmbunătățirea situației:

Implementarea unui sistem de urmărire a lemnului pentru prevenirea tăierilor ilegale.
Limitarea volumelor de exploatare în conformitate cu capacitatea de regenerare a pădurilor.
Extinderea fondului forestier și îmbunătățirea sistemului de monitorizare.
Asigurarea accesului la date pentru cercetători și societatea civilă.

De exemplu, uscarea corectă a lemnului timp de trei ani reduce umiditatea acestuia la 23%, dublând capacitatea calorică. Cu toate acestea, astfel de metode sunt aproape neutilizate.

Pădurile — mai mult decât o resursă

Pădurile Moldovei oferă servicii ecosistemice evaluate la 1,5 miliarde de euro anual. Ele purifică aerul, reglează clima, protejează solul și asigură oxigenul. Dar valoarea lor scade din cauza exploatării excesive.

Fără reforme în gestionarea silviculturii, situația va continua să se înrăutățească. Acum este momentul să ne gândim la viitorul pădurilor noastre și la moștenirea pe care o lăsăm generațiilor viitoare.