Planeta vie — 2012

Angajaţii de la World Wild life Fund (WWF), au lansat un raport foarte interesant intitulat "Planeta vie: biodiversitatea, potenţialul biologic şi cele mai bune alternative". Vă sugerăm să citiţi acest raport, deoarece următorul va fi alcătuit peste doi ani. Unele fapte din raport urmează mai jos.

Din 1970 pînă în 2008, numărul populaţiilor de animale vertebrate a scăzut în medie cu aproape o treime (28%). O astfel de concluzie a fost făcută în baza analizei a 9014 de exemplare ale populaţiilor de 2688 specii de mamifere, păsări, amfibieni, reptile şi peşti.

Reducerea populaţiilor de vertebrate.

Amprenta ecologică (Ecological Footprint) este un indiciu care caracterizează consumul de către omenire a resurselor Pămîntului, reprezentînd în hectare, suprafaţa biologică productivă a Pămîntului, necesară pentru reproducerea resurselor consumate şi reciclarea deşeurilor.

Potenţialul biologic (Bio-capacitatea) este capacitatea biosferei Pămîntului de a reproduce resursele regenerabile. Potenţialului biologic este prezentat în hectare.

În 2008, capacitatea biologică a Pămîntului a constituit 12,0 miliarde de hectare (1,78 hectare pe cap de locuitor), în timp ce amprenta ecologică a constituit 18,2 miliarde de hectare (2,7 hectare pe cap de locuitor). Astfel, efectuînd nişte calcule simple, putem spune că consumul resurselor planetei de pe 6,2 miliarde de hectare (0,92 hectare pe cap de locuitor) depăşesc capacităţile planetei, adică, în prezent, pentru a satisface pe deplin toate cerinţele pămîntenilor sunt necesare 1,5 de planete Pămînt (dacă fiecare pămîntean va trăi ca un cetăţean mediu din SUA, atunci omenirea va avea nevoie de 4 planete Pămînt).

 Amprenta ecologică, potrivit componentelor (1961-2009). Cea mai mare (55%)componentă din amprenta ecologică sunt emisiile de dioxid de carbon (amprenta de carbon), urmate de terenurile arate, păşunatul animalelor de casă, industria forestieră, pescuitul şi construcţiile pe suprafaţa pămîntului.

 Amprenta ecologică după ţări
Amprenta ecologică pe cap de locuitor după ţările lumii (amprenta ecologică a unui cetăţean medie din Rusia constituie aproximativ 4,3 hectare).

Liderul în amprenta ecologică pe cap de locuitor este Qatar, urmat de Kuweit, Emiratele Arabe Unite, Danemarca, Statele Unite ale Americii ... În toate aceste ţări, cu excepţia Danemarcei (în Danemarca – aratul terenurilor), componenta esenţială sunt emisiile de dioxid de carbon. Rusia în lista ţărilor, este pe locul 33, Moldova încheie lista.

Componentele amprentei ecologice după ţările lumii.

Potenţialului biologic după ţările lumii pe cap de locuitor este prezentat pe harta de mai jos, din care se vede că cel mai mare potenţial biologic îl posedă Gabon (din cauza zonelor mari ocupate de pădurile tropicale şi o densitate scăzută a populaţiei), urmat de Bolivia (datorită pădurilor), Mongolia (păşunatul extensiv şi densitatea scăzută a populaţiei), Canada ( păşuni, terenuri prelucrate şi resurse de pescuit).

Potenţialul biologic pe cap de locuitor

La 10 ţări ale lumii, revin 60% din capacitatea biologică totală a planetei. Ţara cea mai bogată în resurse naturale biologice, este Brazilia. Rusia, ocupa locul al patrulea în evaluare (este o ţară săracă în climă, două treimi din care este zona de permafrost, ceea ce afectează puternic productivitatea biologică a ecosistemelor).

Raportul "Planeta vie" abordează şi problema creşterii populaţiei. În 2011, populaţia lumii a atins 7 miliarde. În conformitate cu ritmul de creştere a populaţiei, Africa ocupă o poziţie de frunte printre celelalte continente de pe Pămînt. Dacă în secolul XXI ratele de creştere vor continua, atunci populaţia Africii va creşte de 3 ori (de la 1 miliard în 2011 pînă la 3,6 miliarde în 2100). Populaţia africană de Homo sapiens creşte cu 2,3% în fiecare an, în comparaţie cu populaţia asiatică - 1%.

În prezent, în toate oraşele planetei locuiesc 3307905000 de oameni. Pînă în 2050, două treimi din toţi pămîntenii vor trăi în oraşe.

În plus, raportul a acordat o atenţie deosebită, problemei de lipsă a apei potabile curate.

"Amprenta acvatică" (Water Footprint), este un indiciu care reflectă cantitatea de apă consumată la producerea diverselor mărfuri sau servicii.

Amprenta acvatică la nivel mondial în medie constituie 9000 miliarde de resurse acvatice în m3

Mai mult de 20% din resursele acvatice mondiale, sunt folosite de om. Din cele 177 de rîuri, care se întind peste 1000 km, doar o treime nu au hidrocentrale.

Aproximativ 2,7 miliarde de pămînteni trăiesc în bazinele hidrografice, care cel puţin o lună din an, nu-şi pot satisface pe deplin necesităţile umane de apă.

Источник: priroda.su