Plantarea inteligentă –garanția succesului! Sau agricultura naturală. Sfaturile grădinarului

Cum plantează legumele de obicei majoritatea grădinarilor? „Ca toți” și cum îi este comod stăpînului. Dar cel mai bine ar fi așa cum le convine plantelor! Acesta este principiul agriculturii organice – să se facă totul așa ca în natură. S-a dovedit că este cu mult mai eficient. Recoltele cresc, iar de lucru e mai puțin! Aveți dubii? Verificați în noul sezon!

Cum fac toți

De regulă, procesul de plantare (sădire) arată așa: săpatul pămîntului – nivelarea suprafeței – trasarea canalelor și semănatul semințelor – acoperirea cu pămînt și irigarea.

Drept rezultat:

- se pierd prea multe forțe, deoarece săpatul este un proces greu.

- se pierde fertilitatea solului (se strică permeabilitatea aero-acvatică, deoarece se distruge structura poroasă a solului, formată de canalele și golurile în urma rădăcinilor putrezite și a canalelor viermilor);

- pier microorganismele din sol, ce prelucrează rămășițele vegetale pentru alimentarea plantelor;

- canalele, formate pentru semănat, au o adîncime variabilă, iar din această cauză semințele se plantează la o adîncime diferită. Aceasta conduce la creșterea lor și la presiunea asupra germenilor ce ies mai tîrziu;

- răndurile semințelor nu sînt drepte. Din această cauză, lățimea rîndului este diferită. În rezultat, se îngreunează plivitul buruienilor.

-mai departe, solul săpat, după ploi și irigare devine mai dens, e nevoie de afînare, ce conduce la distrugerea parțială a germenilor. Iar afînarea continuă conduce din nou la afectarea structurii solului.

Dar cum trebuie să procedăm cu plantele?

Nu mulți grădinari cunosc că plantele cresc mai bine dacă semințele (ca în natură) cad pe un sol poros, iar deasupra sînt acoperite cu o „pătură” (mulci). Atunci sînt asigurate cele mai bune condiții pentru creșterea plantelor, deoarece în stratul inferior al solului, din contul efectului capilarelor, la semințe ajunge permanent umiditatea din sol, iar deasupra (prin mulci) este livrat aerul.

Cum pot fi asigurate aceleași condiții? Puteți repeta de o mie de ori teoria și nu voi convinge pe nimeni. Voi relata din experiența mea, cum procedez deja mulți ani.

1. Eu nu sap pămîntul, ci doar îl afînez la o adîncime de 5-7 cm cu tocătorul lui Fokin. ( fără a îndoi spatele și cu mai puțin efort).

2. Combin această afînare a solului cu lupta cu buruienilor, atîta timp cît nu-mi încurcă plantele, pentru că se știe că e suficient să cosești buruienile pînă la plantare de 2-3 ori, o dată pe săptămînă și ele degenerează. Aplicînd această metodă, eu cheltuie cel mult 10-15 minute.

3. Rîndul afînat îl ud înainte de plantare.

4. Apoi fac mici adîncituri în solul umed. Acest fapt îmi permite ulterior (înainte de mulcirea cu iarbă) să afînez și să plivesc între rînduri cu o mișcare a coasei.

5. Torn pe rînduri soluția de biopreparate „Sianie-2” sau „Vostok EM-” în proporția de 1:1000 ( o lingură la 10 l de apă) pentru restabilirea capilarelor solului, sporirea fertilității și asanării.

6. Semăn semințele în adînciturile făcute.

7. Le acopăr cu compost și … nu le ud!

La prima vedere, se pare că e un proces mai îndelungat. Dar asta doar la prima vedere.

În rezultat, obținem rezultatul scontat – semințele stau drept și la aceeași adîncime, pe un pat tare și umed, acoperite cu un compost „afînat”, care mai conține și îngrășăminte. Și lupta cu buruienile e ușurată – ele sînt anihilate din start. Iar cele rămase le distrug, acoperindu-le pe rînduri cu mulci. Totodată, iarba, putrezind, hrănește plantele + nu trebuie udate atît de des, deoarece se reduce evaporarea umidității + nu trebuie să afănez solul sub mulci (nu se formează crusta după ploaie sau irigare).

Concluzia: lucrăm mai puțin, iar roada e mai mare.