MOLDOVENII.MD

Plantele sunt creaturi vii

Plantele sunt creaturi vii

Filosofii antici considerau toate organismele naturale vii,  fiind la diferite niveluri de conştiinţă. Cel mai jos nivel - minerale, cel mai înalt - plante, apoi animale. Toate fiinţele de pe pământ pot gândi, simţi, retrăi.

Oamenii de ştiinţă, depăşind bariera protectoare de scepticism, dezvoltată pe parcursul mai multor secole, treptat au ajuns la acelaşi gând. Deoarece experimente, efectuate de către unii biologi, simple, din punct de vedere tehnic, şi reproduse uşor în condiţiile de laborator,dau aceleaşi rezultate: plantele nu sunt surdo-muţi. Ele sunt capabile să vadă, să simtă gustul, mirosul, atingerea şi să audă. Mai mult decât atât, ele pot comunica, suferi, memoriza şi analiza.

Cercetătorul din California Randol Fontes a descoperit mişcarea potenţialelor electrice din celulă în celulă, sistemul nervos simplu la plante. Sir Chandra Woz cu ajutorul unui instrument optic, care înregistrează pulsări, a dovedit oboseala plantelor. De asemenea, el a descoperit la o mimoză toate caracteristicile ale sistemului nervos.

În 1966, un cercetător american Cleve Backster a conectat o plantă la detectorul de minciuni. Şi a impus o  persoană să joacă rolul călăului, alta – vindecătorului. Unul a ars frunzele, a rupt ramurile şi frunzele, altul a tratat rănile, a udat solul, a şoptit cuvintele dulci. Şi planta a început să diferă oamenii! Când în cameră intra „tiranul”, planta emana o supratensiune electrică – parcă "ţipa" -, iar  apoi se calma, atunci când se apropia  "vindecătorul": activitatea electrică scădea brusc. Mai mult decât atât, chiar numai la gândul cercetătorilor: "a arde frunza" - plantă  rezulta cu un salt al diagramei. "Plantele sunt capabile să sesizeze undele electromagnetice si chiar ... şi gândurile!" – a scris experimentatorul uimit.

Revelaţiile lui Baxter au fost verificate cu scrupulozitate de către M. Fogel, E. Bayard şi alţi cercetători internaţionali. Rezultatul a fost acelaşi.

În anii 70  o verificare asemănătoare a fost efectuată în laboratorul Prof. B. Puşkin (Institutul de Psihologie Pedagogică Generală). S-a constatat că oamenii de ştiinţă burghezi nu au greşit: begonia obişnuită, supusă unor teste, a dat  semnale electrice de circa 50 de microvolţi, reacţionând la starea emoţională a omului, situat la o distanţă trei metri.

Rezultatele experimentelor în diferite laboratoare din întreaga lume au confirmat faptul că plantele sunt organisme complexe, care au muşchi şi nervi, memorie şi capacităţi muzicale, care suferă de răceli, digestie proastă şi chiar plictiseală.

Dar unde, în care parte a corpului locuitorului verde al Pământului se află centrul de primire, transmitere şi de prelucrare a informaţiilor?

Profesorul universitar de la  Catedra de Fiziologie a Plantelor, Academia Timiriazev, I. Gunar a descoperit  acest centru în gâtul rădăcinii, care are capacitatea de a se deschide şi a se închide, ca şi muşchiul inimii.

Geneticienii au realizat mai multe experienţe ştiinţifice cu plante. Ei au creat aşa-numiţii mutanţii zero, deci dezactivau anumite gene la plante şi observau care din funcţiile plantei dispăreau. Şi astfel a fost descoperită o serie de mecanisme moleculare care stăteau la baza reacţiilor senzoriale.

Se pare că planta vede…
Un grup de oamenii de ştiinţă de la Universitatea din Tübingen a reuşit să descoperă un receptor similar cu proteina vizuală - rodopsina - la nivelul retinei umane. Acest receptor este prezent în toate plantele. El este capabil să absoarbă ("să vadă") lumina. Datorită prezenţei proteinei planta  se întoarce cu unghiul optim la soare.

Oamenii de ştiinţă de la Universitatea din California la Los Angeles au descoperit că plantele prin intermediul unor receptori specifici sunt capabile să determină lungimea zilei şi timpul optim de înflorire. Ele reacţionează oportun la excedentul soarelui: o radiaţiile ultravioletă periculoasă le impune să reproducă în organism substanţele de protecţie solară. Este adevărat că, acest lucru se referă într-o măsură mai mică la plantele de casă, probabil, pentru că la acestea imunitatea este scăzută.

Se pare că planta aude…
Experţii japonezi în domeniul calculatoarelor au realizat un experiment original. Ei au înregistrat semnale electrice generate de diferite plante, le-au înscris în calculator şi au tradus în limba sunetelor. În baza acestor înregistrări s-a născut simfonia electronică care se interpretează într-un parc din Okinawa, un cântec original al plantaţiilor verzi. Şi acesta este ascultat nu numai de oamenii ...

Experimente cu influenţa muzicii asupra culturilor de legume au fost realizate de multe ori, şi de fiecare dată concluzia a fost aceeaşi: ele ascultă şi reacţionează. Şi aleg melodia care este pe placul lor. În 1986, la concursul, organizat  pentru tinerii cercetători, a câştigat eleva germană Rizza Weber, care a propus mugurilor de fasole să asculte muzică diferită şi a recunoscut că plantele preferă muzica clasică, nu suferă techno-rock şi  la auzul "Concertului Brandenburg" lui Bach „erau în al nouălea cer”, astfel încât ele pur şi simplu au fost sistematic private de această simfonie  pentru că  creşteau prea înalte.

În general, astfel de experimente sunt efectuate, în mod regulat, din anii 60. S-a stabilit că producerea anumitor culturi poate fi sporită cu 60%. Pentru a face acest lucru, ele ar trebui să ascultă o muzică liniştită, de preferinţă clasică, dar nu mai mult de trei ore pe zi.

Japonezul-agrarian  Dzindzaburo Saydzio, de exemplu, foloseşte dragostea pentru muzică clasică în scopul sporirii randamentului ciupercilor: deşi acestea nu sunt plante, ele la fel preferă arta distinsă.

O angajată de la Universitatea din Carolina de Nord, Maria  Jaffe, sugerează că acidul gibberellic include funcţia auzului. Şi concluzionează că plantele pot creşte mai bine, pentru acest lucru ar trebui să vorbim cu ele mai des cu voce tare.

Se pare că planta percepe...

Plantele carnivore, cum ar fi dionaea muscipula, au nevoie de organe speciale pentru a simţi atingerea unei insecte şi a reacţiona imediat. La dionaea miscipula rolul acestui organ îndeplinesc trei ţepi foarte sensibile, aflate în centrul frunzei.

De îndată ce insecta le atinge, frunza se închide şi începe procesul digestiv.

Simţurile au şi alte plante, de exemplu, căţărătoare, care"pipăie" totul în jur, înainte de a găsi sprijinul necesar şi a-l încolăci.

Se pare că planta încearcă la gust…
O plantă viabilă trebuie să folosească nu numai vederea, ci şi gustul. Pentru a găsi în sol substanţele nutritive, cum ar fi nitraţii şi fosfaţii, rădăcinile plantelor au nişte enzime speciale.

Plantele sunt alchimişti reali. În timp ce lumea animalieră poate descompune substanţe până la molecule şi combina molecule noi, reprezentanţii florei pot transmuta (converti), fosfor în sulf, calciu în fosfat, magneziu în calciu, acid carbonic în magneziu, azot în potasiu. Se pare că plantele cunosc codul, căruia sunt supuse procesele vitale cele mai importante.
Se pare că planta simpatizează…
Filodendronul nenorocit  lui Clive Baxter a suferit mai multe experimente feroce: în prezenţa lui, peşti, crevete au fost aruncaţi  în apă clocotită, omologii lor au fost rupte şi arse. Şi de fiecare dată banda de înregistrare reflecta, în mod corespunzător, vârful emoţional – floarea simpatiza victimelor.

Se pare că planta memorizează ...
Plantele de casă recunosc stăpânii lor şi reacţionează. Distanţa nu afectează legătura între plante şi persoana, care are grijă de ele, forţa reacţiei de răspuns nu se reduce. Dacă cu stăpânul se întâmplă o nenorocire, plantele reacţionează chiar şi la o distanţă de mii de kilometri.
În general, plantele reacţionează la orice moarte în prezenţa lor. Dar apoi "se obişnuiesc".

Se pare că planta Iubeşte…

... îndeplineşte misiuni

Ken Hishimito a învăţat plante să numere până la douăzeci şi a demonstrat abilităţile lor de matematică pe tot teritoriul Japoniei. Cartea lui "Introducerea în percepţia extrasenzorială" şi "Secretele lumii de patru dimensiuni" au devenit bestseller-uri.

... Şi, în plus plantele sunt supersensibile la multe lucruri. De exemplu, la metale. Prezenţa lor accelerează foarte mult creşterea plantelor. Atunci când Rendol J. Hay a suspendat bile de metal lângă tufişuri roşiilor, dlui a obţinut o roadă mult mai timpurie, decât perioada de recoltare obişnuită. James Scribner (inginerul electronic) a supus seminţele de legume la şocuri electrice. Ca urmare, acestea au crescut pana la 6 metri, în timp ce creşterea normală a acestora nu este mai mare de jumătate de metru.

S-a stabilit că plantele sunt capabile să se avertizeze reciproc în privinţa pericolului iminent şi să organizeze o rezistenţă. De exemplu, un profesor de biologie din Nebraska, E. Davis, a declarat că acestea au, ca şi insecte, o semnalizare de ioni. De îndată ce omida, de exemplu, începe să mănânce frunze de tomate, frunzele şi alte plante, situate în apropiere, primesc un semnal de pericol şi încep să producă rapid proteinaza - o substanţă care leagă enzime digestive la larve, ceea ce face digestia dificilă şi chiar imposibilă.

În afară de semnalul de ioni, planta începe să transmită semnale electrice, care atrag atenţia păsărilor ce se hrănesc cu aceste omide.

După toate acestea, oare ne putem îndoi în corectitudinea anticilor, care credeau că toate lucrurile de pe pământ sunt fiinţe vii? Şi iarba, şi copacii, şi insectele, şi animalele - toate sunt un organism mare şi interdependent. Atunci când un topor taie copacul, toată lumea simtă o durere. Poate că semnalele de la alţi copaci ajută la vindecarea rănii mesteacănului alb. Dar atunci când rănile sunt multiple, iar imunitatea este slăbită şi duşmanii din jur nu pot fi număraţi? Oare nu va fi otrăvit până la moarte omul, care a uitat de umanism şi compasiune pentru cei, cu sucurile cărora el îşi susţine viaţa?

Sursa: ekologinews.blogspot.com