ecology: ru md
Video prezentarea Ecology
Conceptul de Așezări ecologice

Playcast » În agitaţia vieţii cotidiene pierdem lucruri cele mai importante …»



Playcast " În agitaţia vieţii cotidiene pierdem lucruri cele mai importante ..."

 


Într-o dimineaţă rece de ianuarie la o staţie de metrou din Washington s-a instalat un bărbat şi a început să cânte la vioară. Timp de 45 de minute el a interpretat 6 opere muzicale. Aşa cum a fost ora de vârf pe lângă dânsul a trecut mai mult de o mie de oameni, dintre care majoritatea se îndrepta la serviciu.

În termen de 45 de minute numai 6 oameni s-au oprit pentru un scurt timp şi au ascultat muzica, alţi 20 fără oprire, au aruncat banii. Câştigul  muzicianului a constituit $ 32. Nici unul dintre trecători nu a ştiut că a fost violonistul Joshua Bell - unul dintre cei mai buni muzicieni din lume. El a interpretat cele mai complexe lucrări muzicale scrise vreodata, iar instrumentul lui a fost  vioara Stradivarius, în valoare de 3 500 000 de dolari. Cu două zile înainte de manifestare în metroul, la concertul său de la Boston, preţul mediu al biletului a fost de $ 100, toate biletele au fost vândute.

 

 

Melodia din opera „Orfeu şi Euridice” lui Christoph Willibald Ritter von Gluck (1714-1787), interpretează de I.Cerneavski (vioara), S. Calinin (orga), Sala cu orgă din Harkov, 2008, http://www.violinmuz.com.ua.

 

Interpretarea lui Joshua Bell în metrou face parte dintr-un experimentul social al ziarului Washington Post despre percepţia, gustul şi priorităţile oamenilor, principiul al acestui test a fost întrebarea: dacă noi simţim frumuseţea în mediu cotidian şi la momentul nepotrivit?  Dacă ne vom opri pentru a  aprecia aceasta? Vom recunoaşte un talent într-o situaţie neaşteptată?

Una dintre concluzii ale acestui a fost următoarea: dacă nu putem găsi timp pentru a ne opri pe scurt timp  şi a asculta cele mai bune compozitii muzicale scrise vreodată în interpretarea unui dintre cei mai buni muzicieni din lume; dacă ritmul de viaţă modern a devenit atât de rapid ca noi devenim orbi şi surzi la astfel de lucruri, atunci pentru ce avem nevoie de o astfel de viaţă? De ce avem nevoie de goana neîncetată după valori străine impuse? Şi ce mai pierdem în această frenezie?

Există doar un singur răspuns: pierdem viaţa înseşi.

 

 

Sursa

ABONAȚI-VĂ
Miercuri, 10 noiembrie 2010 10:36
Vizualizări: 4970

Citiţi de asemenea

Ş. A. AmonaşviliMereu am aspirat spre Viitor, fără să mă gândesc la ce îmi va aduce în plus. Înclin mereu către Viitor, ...
96
Tavanul sălii hipostilului din templul Hathor din Dendera, Egipt....
78
La mama mea, după vârsta de 50 de ani, începuseră să îi amorțească uneori degetele de la mâini și picioare. O prietenă, ...
133
Acesta este Lacul Cerkel-Kel din Kabardino-Balkaria. Face parte dintr-un grup de cinci lacuri, în care nimeni nu se scal...
102