MOLDOVENII.MD

R. Moldova: Un alt fel de sate

Se izolează de orașele mari și aglomerate și fug în sate. Dar nu în oricare, ci în localități speciale pe care și le construiesc ei singuri și le numesc, simbolic, „așezări ecologice”. Este vorba de mai mulți adepți ai unei mișcări ecologiste care a prins rădăcini de ceva vreme în R. Moldova. Susținătorii ei se separă de comunitate și își fac singuri case, iar cu încetul acestea alcătuiesc mici localități. Aici trăiesc de la cinci până la douăzeci de familii. Au viața lor, diferită de cea pe care o avem noi, oamenii de la orașele sau satele tradiționale. Despre ei se spune că sunt niște indivizi nefericiți, care evadează din civilizație în sălbăticie. Deși par neobișnuiți, acești oameni au o explicație plauzibilă pentru modul lor de viață.

„Sciastlivoe” – așezare ecologică fondată în 2004
Prima așezare ecologică din R. Moldova este cea numită „Sciastlivoe” (fericită - n.r.). Acolo locuiesc astăzi aproape 20 de familii. Locuitorii acestei comunități și-au făcut și un site, pe care au postat fotografii și filmări video despre activitățile pe care le desfășoară. Deși sunt activi pe internet, ne-a fost destul de dificil să aflăm detalii despre modul lor de viață, pentru că cei „fericiți” de la Sciastlivoe nu sunt și foarte vorbăreți. Potrivit istoriei acestui sat, publicată pe pagina lor de internet, ideea i-a venit unuia dintre locuitorii actuali ai satului, după ce a făcut o vizită de documentare în Rusia. Venit acasă, la Chișinău, a încercat să caute un loc tainic pentru o așezare ecologică. „Am luat harta R. Moldova și am început să căutăm. Ne trebuia un loc cu pădure și apă, unul liniștit, departe de civilizație, orașe și sate. Acest loc nu trebuia să fie mai aproape de 20 de kilometri de Chișinău și nici mai departe de 60. Am găsit 15 asemenea locuri pe hartă. Am mers în unul dintre acestea, ne-am înțeles cu primăria și am cumpărat terenul. Pe 16 octombrie 2004, am cumpărat primele 30 de hectare”, susține acesta.

Unde e localizată „moșia ecologică”?
Deși nu oferă prea multe detalii despre această „moșie ecologică”, oamenii care locuiesc aici sunt uniți nu doar de convingerile legate de mediu, ci și de obiceiurile comune: albinărit, grădinărit, meșteșugărit. Ian Coreuș, unul dintre locuitorii din Sciastlivoe, ne-a povestit că era în căutarea unui loc liniștit, în care să fie în armonie deplină cu natura. Deși lucrează la Chișinău și are chiar și un apartament aici, bărbatul se retrage în sătucul ecologic, amplasat la 40 de kilometri de oraș, spre sud. „Noi toți suntem oameni din oraș, avem aici apartamente, lucrăm în Chișinău. Copiii noștri umblă la școlile din oraș. În moșiile noastre ecologice ne investim însă viitorul. Trăim după formula că putem îmbina natura vie cu dezvoltarea tehnologică. Nu suntem o sectă, nu avem oameni cu convingeri religioase puternice. Ne unește doar dragostea pentru natură. Încercăm să ne depărtăm de agitația din societate. Cu autoritățile ne înțelegem bine: noi plătim impozitele, respectăm legile, plantăm grădini, creștem albine”, mărturisește bărbatul.
Despre Sciastlivoe, Ian are doar cuvinte de laudă. Ăsta este locul în care își poate crea și menține un mediu curat. „Proiectul nostru este unul ecologic și reprezintă o comunitate de gospodării țărănești. Scopul este să creăm pe un lot de cel puțin un hectar un fel de conace ecologice, care să asigure fiecare familie cu produse naturale, apă curată, miere, ierburi, alune și nuci, fructe. Să fie un mediu curat și pur, pentru odihnă și pentru muncă. Ideea este similară modei de a construi vile de la începutul anilor ’90. Noi dorim să creăm o armonie între animale, plante și oameni, iar la o vilă nu poți pune o prisacă cu stupi și nu poți săpa un iaz, spre exemplu”, ne mai spune bărbatul.
O nouă așezare ecologică se „naște” lângă Chișinău
Sciastlivoe nu este singura așezare ecologică din R. Moldova. Se pare că mai există oameni care sunt interesați de viața „de dincolo” de oraș. Familia Lilianei Botnari este una dintre acestea. Femeia povestește cu încântare că a ajuns la ideea de comunitate eco atunci când a început să se „sufoce” de viața din capitala R. Moldova. A venit la interviu pe bicicletă, așa se deplasează Liliana prin aglomerația din Chișinău. „Împreună cu soțul meu și cu cei trei copii am început să ne întrebăm: ce facem, cum trăim, ce le lăsăm noi drept moștenire copiilor? Mediul în care locuim noi acum nu este unul foarte bun. Copiilor mei le apar diferite alergii. E periculos să te plimbi afară, pe străzile din Chișinău, sunt multe mașini. Copacii sunt tăiați pentru a face loc pentru parcări, cu apa potabilă noi spălăm asfaltul vara și iarna cheltuim multă energie pentru a încălzi clădirile acestea care sunt construite ineficient. Ne-am gândit să ne schimbăm stilul de viață”, ne împărtășește experiența sa Liliana.

Aproape 5 000 de euro pentru o casă
Comunitatea ecologică pe care o pregătește Liliana ar urma să întrunească aproape 20 de familii. La momentul actual, sunt patru familii care se pregătesc să își construiască o casă într-o așezare de asemenea fel la 30 de kilometri de Chișinău. Locul va fi ales lângă o localitate deja existentă, cu centru medical și magazine ca să fie ușor de ajuns pe biciclete acolo în caz de nevoie. Costul unei locuințe în viitoarea așezare nu depășește 5 000 de euro, spune Liliana. Mai mult, doritorii vor putea să își închirieze o asemenea casă dacă nu vor dori să o cumpere. „Casele vor fi mai econoame. Iarna nu vom avea nevoie de multă căldură, iar vara – nu ne vor trebui climatizatoare. E mai ieftin să construiești și să întreții o asemenea casă. Vrem ceva modest, dar ecologic. Casele pe care le vom construi vor fi din blocuri presate din lut, nisip, paie și ciment. Să știți că paiele absorb foarte bine carbonul din aer, sunt un material reutilizabil și un izolator foarte bun”, susține femeia.

„Nu suntem o sectă, suntem creștini ortodocși”
Femeia ne asigură însă că „sătucul” la care muncește reprezintă o fuziune dintre tradițiile străvechi și noile tendințe.În comunitate vor avea chiar și uneco-centru pentru conferințe și vor oferi spații pentru socializare, unde oamenii vor putea cânta, dansa și unde copiii se vor juca. „Noi suntem un grup divers de oameni, mai multe familii care avem același scop: un stil de viață mai durabil. Eu sunt creștină ortodoxă, noi nu suntem o sectă anume. Avem câteva principii de bază: construirea relațiilor sănătoase, îmbunătățirea calității vieții, promovarea voluntariatului și a educației continue. Un aspect important al eco-comunității va fi un proiect social-educațional”, povestește Liliana.
Înainte de a porni proiectul, familia ei s-a documentat foarte bine. A mers în mai multe țări ca să se convingă personal că merită să intre în tagma „ciudaților”. „Am vizitat comunitățile ecologice din Statele Unite ale Americii, Olanda, Ucraina și vom merge în octombrie și în Marea Britanie. Acolo este o comunitate la fel ca a noastră și vrem să facem un schimb de experiență”, afirmă femeia.

Experții, sceptici
Alecu Reniță, liderul Mișcării Ecologiste din Moldova, spune că a auzit pentru prima dată de la reporterul Ziarului NAȚIONAL despre faptul că și în R. Moldova sunt așezări ecologice. Expertul în ecologie afirmă că auzise de asemenea localități doar la nivel global. „În Moldova e imposibil să te izolezi și să duci separat o viață ecologică. Noi nu suntem Alaska, nu avem pe aici jungle și nici spații nepopulate. În țara noastă sunt 120 de oameni pe un kilometru pătrat. Despre ce fel de separare poate fi vorba? Aceste așezări ecologice sunt, de fapt, nici izolări artificiale. Dacă ei sunt ecologiști și au grijă de mediu, trebuie să spună cum fac asta, să popularizeze ideea lor. Ei însă au grijă numai de ei înșiși și de sănătatea lor”, crede Reniță.

În Rusia, 300 de asemenea așezări
Așezările ecologice sunt foarte populare în Rusia, Ucraina, Belarus și în alte țări ale CSI. Ele au apărut acolo încă prin anii ’60. Astăzi, în Rusia sunt peste 300 de asemenea așezări. În Orient, crearea acestora a început în anii 1960 şi a fost dezvoltată activ din 1968, când, la iniţiativa unui învăţător indian, Sri Aurobindo, a fost înfiinţat Auroville, oraşul Zorilor. Acum, acolo locuiesc mai mult de 1 200 de oameni de 31 de naţionalităţi care au venit din toată lumea. În prezent este greu de estimat numărul aşezărilor ecologice din întreaga lume. Totuși, există o asociație a acestora - Reţeaua Mondială de Aşezări Ecologice, care reuneşte trei reţele regionale: reţeaua de aşezări ecologice din Oceania şi Asia, cea din America şi cea din Europa.

Sursa