Raportul expediţiei „Izvoarele Bâcului” 12-14 august 2010 (Video, Foto)
Raportul expediţiei „Izvoarele Bâcului” 12-14 august 2010 (Video, Foto)
Râul Bîc, în bazinul căruia se implementează proiectul „Oglinda curată şi vie a apei”, este al doilea ca mărime afluent al fluviului Nistru, suprafaţa bazinului este de peste 2 mii km pătrat. În acest teritoriu locuiesc aproape un milion de oameni (un sfert de populaţie a Moldovei), densitatea este de 4 ori mai mare decât media pe republică (470 persoane la un km pătrat). Bîcul şi afluenţii lui trec prin 5 oraşe, inclusiv capitala Moldovei, Chişinău.
Cercetările arată că apele din râu sunt cele mai poluate dintre toţi afluenţii Nistrului. În parte superioară a râului nici-o localitate nu dispune de staţii de epurare a apelor reziduale şi tot volumul acestora se emite în apele râului şi afluenţilor acestuia. În aval de Chişinău, concentraţiile de substanţe chimice toxice depăşesc normele admise cu 5-10 şi mai multe ori, în râu completamente lipseşte ihtiofauna, treptat dispar şi alte animale de apă. În lunile de vara a anului 2008 şi 2009 albia râului, în amonte de lacul de acumulare Ghidighici, s-a secat. O parte a populaţiei şi a reprezentanţilor autorităţilor publice locale califică situaţia creată drept catastrofală.
Organizaţia Teritorială Chişinău a Mişcării Ecologiste din Moldova, condusă de domnul Vladimir Garaba, mai mulţi ani la rând monitorizează starea mediului în bazinul hidrografic Bîc. Şi în vara curentă a fost iniţiată o acţiune importantă - expediţia ecologică „Izvoarele Bâcului - 2010”, desfăşurată în perioada 12-14 august, pe teritoriul raioanelor Ungheni, Nisporeni, Călăraşi şi Străşeni. Scopul acesteia a fost de a examina starea ecologică a teritoriului din partea superioară a bazinului r. Bîc, a izvoarelor şi afluenţilor lui, a iazurilor construite în albia râului şi a afluenţilor, de a identifica locurile cu cele mai mari probleme de mediu şi sursele principale de poluare, necesităţile de amenajare şi salubrizare, precum şi a scoate în evidenţă obiectivele naturale preţioase.
Startul a fost dat în or. Chişinău, de la sediul acestei organizaţii neguvernamentale (pozele). Din componenţa echipei de cercetători au făcut parte reprezentanţi ai MEM, Inspectoratului Ecologic de Stat, tineri savanţi ai Institutului de Ecologie şi Geografie al AŞ din Moldova şi voluntari de mediu.
Prima localitate vizitată a fost în oraşul Corneşti. Aici a fost luat un interviu de la domnul Ion Săculţanu, om de afaceri (urmează interviul).
A fost măsurat debitul de apă a cişmelei din oraşul Corneşti de unde porneşte Pojarna, unul din afluenţii r. Bâc. Este de 0,4 l /minut. Izvorul este astupat, fântăna de acumulare demult n-a fost curăţată. Proba de apă din lacul de acumulare Corneşti arată că concentraţiile de săruri nu depăşesc normele în vigoare.
În localităţile Bahmut şi Pojarna s-a constatat faptul că râuleţele sunt secate, iar iazurile semiuscate.
Una din cele mai preţioase şi pitoreşti din Republica Moldova, rezervaţia naturală Plaiul Fagului este o altă zonă de unde pornesc afluenţii Bâcului. Dar nu din toate izvoarele de aici apă corespunde normativelor sanitare. O parte este poluată intens cu substanţe organice, amoniu, altele. Mihai Cornea din Rădenii Vechi a schiţat harta celor 8 izvoare din zonă (interviul).
La ieşirea din rezervaţia “Plaiul Fagului” nu a fost găsit nici un curs de apă. Iazurile de aici, trei la număr, opresc toate apele ce vin din sus.
Analiza probei de apă colectată din iazul superior din satul Vălcineţ arată că sunt cu mult depăşite norele ecologice la amoniu (de 6 ori) şi este foarte înalt indicatorul capacitatea chimică de oxidare.
Mai la deal de satul Temeleuţi, locul de unde oficial îşi ia începuturile Bîcul, cişmeaua este uscată. Toată apa este captată într-un bazin de acumulare şi apoi îndreptată în sat pentru aprovizionarea instituţiilor sociale şi a locuitorilor. Calitatea apei din bazin întru totul corespunde normativelor sanitare. Nu se poate de spus acelaşi lucru şi despre calitatea apei prelevată dintr-o fântânile de mină din Temeleuţi în care se conţin aproape 80 mg/l de nitraţi, norma fiind de 50.
Barajul iazului din satul Temeleuţi este în stare avariată, are două spărturi prin care se scurge apa.
De pe cea mai mare înălţime din Moldova, dealul Bălăneşti, Nisporeni, pornesc mai multe pâraie, însă ceva mai la vale în multe din ele nu mai este apă.
La intrarea în satul Vălcineţ s-a luat o probă de apă din izvor şi s-a măsurat debitul, care este egal cu 3,2 litri/min. Apa corespunde normelor sanitare.
Din izvorul amenajat mai sus de satul Căbăieşti s-a luat o probă de apă şi s-a măsurat debitul 9 litri/minut. Calitatea este bună. Mai sus de izvorul amenajat pornesc 3 izvoare puternice din stâncă, iar mai sus de aceste izvoare se începe râul Răcătău apa căruia se scurge de sub panta dealului Bălăneşti.
În satul Buda, înspre satul Pârjolteni sunt 4 canale de scurgere, care la momentul expediţiei erau uscate, şi un izvor care avea apă. Analiza probei de apă din râuleţul care curge din partea satului Horodişte atestă depăşirea concentraţiilor de amoniu şi a substanţelor organice. Izvorul dinspre Sadova cu debitul de 5,6 litri/minut conţine cantităţi sporite, faţă de normă, de amoniu, fapt ce atestă existenţa în stratul freatic a apelor reziduale.
În localitatea Dolna, pe malul iazului, s-a luat interviu de la domnul Victor Zubcu (interviul).
Rezultatele investigaţiilor probelor de apă care au fost colectate din râuleţul care se varsă în râul Răcătău, la intrarea şi ieşirea acestuia din satul Lozova, atestă un impact negativ al localităţii asupra stării mediului.
Pe malurile iazurilor şi râuleţelor cercetate au fost depistate gunoişti neautorizate. Aceste sunt de origine menajeră, zootehnică, de construcţie etc.
Conform investigaţiilor de laborator ale probelor de apă din râul Bâc, la intrarea şi ieşirea din oraşul Călăraşi, după staţia de epurare a apei, se atestă o creştere explozibilă, de zeci şi sute de ori, a concentraţiilor indicatorilor cercetaţi. Aici este cel mai poluat segment al r. Bâc. Până în Bucoveţ râul se autopurifică parţial, însă calitatea apei nu corespunde cerinţelor ecologice.
Lângă abatorul din localitatea Găleştii-Noi a fost depistat un caz de ardere în condiţii deschise a deşeurile organice de la ferma avicolă.
În amonte de lacul de acumulare Ghidighici apa din râul Bîc este îndreptată în 3 canale, 2 dintre care nimeresc în iazurile recent construite, iar a treilea, cu un debit foarte modest, curge în lacul Ghidighici. Apa în aceste canale este extrem de poluată şi nu poate fi folosită în piscicultură şi irigare.
Ceia ce am relatat este doar o parte a informaţiei obţinută în urma expediţiei ecologice „Izvoarele Bîcului - 2010”, care a continuat, fără filmări, pe alţi afluenţi (Işnovăţ, Cobusca, Cilingir, alţii). Datele vor fi generalizate şi prezentate publicului larg prin intermediul mas-media, la seminare, mese rotunde, întâlniri cu populaţia care vor avea loc în lunile septembrie-octombrie curent în cadrul următoarei acţiuni a Organizaţia Teritorială Chişinău a Mişcării Ecologiste din Moldova din cadrul proiectului „Oglinda curată şi vie a apei”.
Organizatorii exprimă sincere mulţumiri sponsorilor expediţiei, SA DAAC Hermes, care dezinteresat a contribuit la elucidarea stării reale a mediului înconjurător în bazinul r. Bîc şi elaborarea propunerilor de revitalizare ecologică a acestei regiuni importante a R. Moldova.
Preşedinte Vladimir Garaba
Raportul în formatul PPT (PowerPoint)
Fotografii:
Calarasi:
314