Rețeaua Emerald a Moldovei: cum protecția naturii trece de la rezervații izolate la un sistem viu

În Republica Moldova, tema protecției naturii a primit un nou impuls informațional odată cu finalizarea unei etape importante a proiectului LIFE RENATA, dedicat alinierii Rețelei Emerald la standardele europene ale rețelei Natura 2000. Nu este vorba doar despre documente și hărți noi, ci despre încercarea de a duce politica de mediu a țării la un alt nivel — de la protecția unor teritorii separate la administrarea unui sistem întreg de zone naturale interconectate.

În prezent, în Republica Moldova sînt recunoscute 61 de situri ale Rețelei Emerald. Suprafața lor totală este de aproximativ 2 744,6 kilometri pătrați, ceea ce reprezintă circa 8,1% din teritoriul țării. Aceste situri au rolul de a conserva zeci de tipuri de habitate și peste o sută cincizeci de specii de plante și animale de importanță europeană.

Denumirea „Rețeaua Emerald” provine din termenul internațional Emerald Network. Cuvîntul „emerald” înseamnă „smarald”, iar în acest context trimite la imaginea unei naturi verzi, vii și prețioase. Nu este doar o denumire poetică, ci parte a limbajului european de conservare a biodiversității. Rețeaua este creată în cadrul Convenției de la Berna privind conservarea vieții sălbatice și a habitatelor naturale din Europa.

Pentru statele Uniunii Europene, sistemul similar este Natura 2000. Pentru țările care nu fac parte din UE sau care se află în proces de apropiere de standardele europene, această funcție este îndeplinită de Rețeaua Emerald. În esență, ea reprezintă un instrument de pregătire și armonizare a politicilor de conservare cu modelul european de protecție a biodiversității.

Republica Moldova a ratificat Convenția de la Berna încă în anul 1994. Totuși, drumul de la angajamentul internațional pînă la crearea practică a rețelei a durat mai multe decenii. În anii 2015–2016 a început etapa de identificare a siturilor potențiale care puteau fi incluse în sistem. Ulterior, acest proces a fost extins, precizat și consolidat juridic.

Un moment important a fost decizia guvernului din anul 2022, cînd a fost aprobată Rețeaua Emerald a Republicii Moldova cu 61 de situri. După aceea, sarcina principală s-a schimbat: nu mai era suficientă doar desemnarea teritoriilor, ci trebuia înțeles cum vor fi administrate, cît de bine corespund standardelor europene și ce trebuie făcut pentru apropierea de cerințele Natura 2000.

Această misiune a fost abordată prin proiectul LIFE RENATA, lansat în 2024. El a devenit primul proiect din Republica Moldova susținut prin programul european LIFE după aderarea țării la acest program de mediu. Proiectul s-a desfășurat pînă în 2026 și a reunit parteneri din Republica Moldova și din Uniunea Europeană, inclusiv structuri legate de silvicultură, planificare ecologică, administrarea teritoriilor naturale și Ministerul Mediului.

Principalul rezultat al proiectului nu constă doar în reconfirmarea celor 61 de situri ale Rețelei Emerald. Au fost elaborate o foaie de parcurs pentru apropierea de standardele Natura 2000 pînă în 2030, o bază de date GIS, instrumente tehnice pentru monitorizare, administrare și raportare, precum și recomandări privind modificările legislative și instituționale necesare.

Acesta este un moment important. Pînă nu demult, multe teritorii naturale erau percepute de societate ca rezervații sau zone protejate separate. Ecologia modernă vorbește însă tot mai mult despre o altă abordare. Natura nu poate fi conservată sub forma unor insule izolate. Pădurea, stepa, rîul, lunca, lacul, zona umedă și pășunea trebuie privite ca părți ale aceluiași sistem viu.

Dacă o specie rară trăiește doar într-un sector mic și izolat, viitorul ei rămîne fragil. Ea are nevoie de trasee de dispersie, schimb genetic, legături cu alte habitate și stabilitatea întregului peisaj. De aceea, Rețeaua Emerald este importantă nu doar ca listă de teritorii, ci ca un adevărat schelet natural al țării.

Pentru Republica Moldova, acest lucru este deosebit de actual, deoarece teritoriul țării este intens valorificat agricol. Multe zone naturale există fragmentar, între terenuri agricole, drumuri, localități și spații economice. În asemenea condiții, protecția naturii trebuie să țină cont nu doar de limitele ariilor protejate, ci și de conexiunile dintre ele.

Rețeaua Emerald permite o altă privire asupra naturii. Ea include teritorii importante pentru conservarea habitatelor și speciilor de importanță europeană. Printre acestea se pot afla păduri, lunci, sectoare de stepă, zone umede, văi ale rîurilor, locuri cu plante rare, teritorii de cuibărit ale păsărilor și zone importante pentru migrația animalelor.

Pentru ecology.md, această temă este deosebit de importantă deoarece arată trecerea de la vechiul model de protecție a naturii la unul nou. În trecut, rezervația era adesea percepută ca un teritoriu închis, separat de viața de zi cu zi a oamenilor. Astăzi devine tot mai clar că protecția naturii nu este posibilă fără implicarea comunităților locale, fără date științifice, fără memorie culturală și fără administrarea inteligentă a peisajului.

Aici apare și o dimensiune etnobiologică importantă. Multe teritorii cu valoare naturală au existat timp de secole nu separat de om, ci alături de el. Pășunile, izvoarele, livezile vechi, pajiștile de luncă, lizierile și drumurile rurale au format țesătura peisajului tradițional. Oamenii știau unde cresc plantele medicinale, unde se află sursele sigure de apă, pe unde trec păsările, ce sectoare nu trebuie arate și unde este mai bine să fie pășunate animalele.

Politica modernă de conservare redescoperă valoarea acestor cunoștințe. Etnobiologia amintește că natura nu este doar o sumă de specii și habitate, ci și experiența acumulată a relației dintre om și un anumit teritoriu.

În acest sens, Rețeaua Emerald nu trebuie să rămînă doar o hartă birocratică. Ea poate deveni un mod de a uni cunoașterea științifică, standardele europene, experiența locală și interesele pe termen lung ale țării.

Totuși, rețeaua în sine nu rezolvă automat toate problemele. Republica Moldova trebuie să îmbunătățească în continuare nivelul de protecție a speciilor și habitatelor, să elaboreze și să aplice planuri de management pentru toate siturile, să actualizeze datele, să consolideze monitorizarea și să asigure aplicarea reală a regulilor de conservare în teritoriu.

Un pas important îl reprezintă apropierea legislației naționale de directivele Uniunii Europene privind păsările și habitatele. Acest lucru este necesar pentru trecerea viitoare de la Rețeaua Emerald la un sistem comparabil cu Natura 2000. O asemenea tranziție presupune nu doar legi noi, ci și administrare profesionistă, finanțare, implicarea autorităților locale și încredere din partea societății.

Valoarea principală a acestei inițiative constă în faptul că schimbă însăși perspectiva asupra protecției naturii. Nu mai este vorba doar despre trasarea unor limite în jurul unui teritoriu valoros. Este vorba despre înțelegerea modului în care funcționează întregul sistem natural al țării.

Rețeaua Emerald a Republicii Moldova este o încercare de a vedea natura ca pe un organism unitar. În acest organism, pădurile sînt legate de rîuri, rîurile de lunci, luncile de păsări, păsările de plante, plantele de sol, iar solul de viața omului.

Dacă acest sistem va funcționa nu doar pe hîrtie, ci și în realitate, Republica Moldova va putea face un pas important către o nouă cultură a relației cu natura. O cultură în care protecția mediului nu mai este o sarcină îngustă a specialiștilor, ci devine parte a unei strategii naționale de supraviețuire, reziliență și viitor.